Retragerea prematură din activitatea profesională poate avea consecințe negative nu doar asupra resurselor financiare, ci și asupra sănătății cerebrale. Potrivit unei lucrări preliminare publicate de National Bureau of Economic Research și citate de Capital, persoanele cu vârste cuprinse între 51 și 75 de ani care aleg pensionarea anticipată se confruntă cu o degradare mai accelerată a capacităților cognitive. În contrast, continuarea activității profesionale acționează ca un factor de protecție pentru creier.
Studiul a fost coordonat de experți de la University of California, Irvine, care au procesat informațiile colectate de la aproximativ 40.000 de subiecți. Datele provin dintr-un proiect vast de monitorizare a sănătății și pensionării, derulat de University of Michigan. Analiza a corelat starea de sănătate cu indicatori economici furnizați de US Census, observând cum fluctuațiile pieței muncii și declinul anumitor industrii au influențat funcțiile cognitive ale angajaților seniori. Rezultatele au arătat că șocurile economice care forțează ieșirea din activitate sunt urmate de scăderi importante ale capacității intelectuale.
David Neumark, profesor de economie la University of California, Irvine și unul dintre autorii cercetării, subliniază importanța menținerii seniorilor în câmpul muncii. „Acesta ar fi încă un motiv să spunem: ar trebui să ne gândim foarte serios la posibilele consecințe ale unei scăderi masive a ocupării. Probabil că acesta este grupul pentru care problema ar putea fi mai serioasă”, a explicat acesta într-o intervenție pentru Fortune. De asemenea, profesorul a atras atenția că „declinul cognitiv este foarte costisitor”.
Impactul economic al acestui fenomen este unul major, conform datelor furnizate de surse citate de România TV. O estimare a University of Southern California arată că afecțiuni precum Alzheimer sau alte demențe ar putea genera cheltuieli de 781 de miliarde de dolari în economia SUA pe parcursul anului 2025. Aceste cifre includ serviciile medicale, îngrijirea specializată și pierderile financiare suferite de familiile pacienților. Totodată, Alzheimer’s Association preconizează că în intervalul 2025–2026, costurile directe pentru sănătate vor depăși pragul de 400 de miliarde de dolari.
Pentru a contracara aceste riscuri, specialiștii și economiștii recomandă implementarea unor strategii care să faciliteze rămânerea seniorilor în activitate. Printre măsurile propuse se numără flexibilizarea programului de lucru, adaptarea posturilor la nevoile vârstnicilor și introducerea sistemelor de pensionare graduală. De asemenea, recalificarea profesională și o mai bună comunicare a riscurilor de sănătate legate de inactivitate sunt considerate esențiale pentru a-i ajuta pe angajați să ia decizii informate cu privire la momentul retragerii din muncă.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]