Guvernul României a confirmat oficial că, începând cu 1 august 2025, pensionarii cu venituri lunare ce depășesc 3.000 de lei vor fi obligați să plătească o contribuție la asigurările de sănătate (CASS) de 10% din suma care depășește acest prag. Această măsură face parte dintr-un pachet de austeritate anunțat pe 2 iulie de premierul Ilie Bolojan și va afecta peste două milioane de pensionari.
Conform noii reglementări, pensionarii care încasează o pensie lunară mai mare de 3.000 de lei vor fi taxați cu 10% pentru partea care depășește această sumă. De exemplu, un pensionar cu o pensie de 4.000 de lei va plăti 10% din diferența de 1.000 de lei, adică 100 de lei, astfel că pensia sa netă va scădea la 3.900 de lei.
Un alt exemplu oferit de premierul Bolojan este cel al unei pensii de 3.500 de lei, unde baza de calcul pentru CASS este de 500 de lei, iar contribuția va fi de 50 de lei. Pe măsură ce pensia crește, taxa aplicată devine proporțional mai mare.
Este important de menționat că această obligație nu se aplică pensionarilor cu venituri sub pragul de 3.000 de lei, astfel că majoritatea celor cu pensii minime sau medii nu vor fi afectați de această schimbare.
Analistul financiar Adrian Negrescu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru WOWbiz.ro, a explicat că această măsură nu trebuie percepută ca o povară nejustificată, ci ca o normă esențială pentru funcționarea sistemului public de sănătate:
„Oamenii trebuie să înțeleagă rolul unei asigurări de sănătate. Nu depinde de veniturile câștigate în perioada activă, nu depinde de momentul în care îți asumi această asigurare.
E ca la RCA-ul de la mașină – îl plătesc toți, indiferent dacă sunt tineri sau pensionari.”
Negrescu subliniază că sistemul medical public oferă servicii de bază chiar și neasiguraților, însă pentru afecțiuni grave sau tratamente specializate este necesară contribuția:
„La fel este și cu sănătatea. E normal ca toți să plătim, indiferent dacă suntem activi sau inactivi în economie, ca în cazul în care se întâmplă ceva, să avem acces la tratament.”
În plus, expertul atrage atenția că România reprezenta o excepție la nivel global, permițând unor categorii să beneficieze de servicii medicale avansate fără a contribui financiar:
„Era un fel de gaură neagră în economie. Dacă vrem un sistem de sănătate mai bun, trebuie să-l susținem cu toții.”
Implementarea acestei contribuții survine într-un moment tensionat politic și economic. Premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul își va asuma responsabilitatea integrală pentru pachetul de reforme în fața Parlamentului, pentru a evita întârzierile cauzate de negocieri și blocaje. Pe agenda guvernamentală se regăsesc și alte măsuri ce vor influența direct veniturile populației, menite să reducă deficitul bugetar.
Autoritățile justifică această taxare a pensiilor mari prin necesitatea de a asigura echitate și de a sprijini un sistem de sănătate publică aflat în dificultate de mai mulți ani.
Totuși, în spatele cifrelor și analizei economice, rămân realitățile cotidiene ale pensionarilor. Pentru mulți dintre aceștia, o scădere a venitului lunar cu 50 sau 100 de lei poate însemna o reducere semnificativă a calității vieții, afectând mesele sau posibilitatea achiziționării unor tratamente necesare.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]