Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a transmis miercuri un mesaj cu ocazia lansării studiului „Impactul impozitului minim pe cifra de afaceri asupra economiei: analiză sectorială”, subliniind că România are potențialul de a-și construi un sistem fiscal modern, care să sprijine dezvoltarea economică sustenabilă și să asigure o colectare eficientă a veniturilor pentru bugetul de stat.
În ciuda acestor perspective, Bolojan a precizat că obiectivul de a crea un sistem fiscal performant nu poate fi atins fără un dialog real între autoritățile statului și mediul de afaceri, fără expertiză solidă și fără o evaluare corectă a impactului deciziilor fiscale.
Mesajul președintelui interimar a fost rostit în cadrul evenimentului de lansare a studiului realizat de The Tax Institute, care a avut loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București. Studiul analizează detaliat efectele introducerii impozitului minim pe cifra de afaceri în diverse sectoare economice. Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui interimar pentru relația cu mediul de afaceri, a fost cel care a prezentat discursul.
Ilie Bolojan: „Fiscalitatea nu este doar o chestiune tehnică, ci și una de încredere și planificare strategică”
În mesajul său, președintele interimar Ilie Bolojan a subliniat că fiscalitatea nu ar trebui să fie privită doar ca o problemă tehnică. Ea presupune și un element semnificativ de încredere publică, echilibru și gândire strategică.
„Predictibilitatea, transparența și echitatea trebuie să constituie bazele fundamentale ale politicii fiscale a unui stat. Aceste principii nu pot fi realizate decât printr-un dialog constant și prin politici publice bazate pe dovezi clare. Măsura de introducere a impozitului minim pe cifra de afaceri necesită o analiză atentă înainte de a fi aplicată, fiind esențială o evaluare riguroasă a eficienței și sustenabilității acesteia. Studiul prezentat astăzi este un exemplu concret de analiză profesionistă și sectorială, care trebuie să stea la baza oricărei decizii viitoare în acest domeniu”, a explicat Bolojan.
El a adăugat că pentru a lua decizii fundamentate în domeniul fiscal, este necesar să se înțeleagă în mod detaliat impactul fiecărei măsuri asupra economiei. Acest lucru presupune, înainte de orice implementare, realizarea unei analize de impact aprofundate, pentru a asigura că nu vor fi create bariere în calea dezvoltării și investițiilor.
„Invit toți experții din administrație, mediul academic și sectorul privat la un dialog deschis, sincer și constructiv pentru a găsi cele mai bune soluții fiscale. Avem nevoie de o colaborare autentică pentru a crea un cadru fiscal stabil și predictibil”, a transmis președintele interimar.
Conform lui Bolojan, studiul lansat scoate în evidență o discrepanță semnificativă: deși impozitul minim pe cifra de afaceri ar putea adăuga aproximativ un miliard de euro la buget, România pierde anual mai mult de 9 miliarde de euro din cauza fraudei fiscale cu TVA. Datele Comisiei Europene arată că România se află pe primul loc în UE în privința decalajului de colectare a TVA-ului, cu un deficit de 36,7%, comparativ cu doar 0,2% în Olanda.
„Impactul evaziunii fiscale este mult prea mare pentru a fi ignorat. În acest context economic, orice măsură fiscală trebuie analizată nu doar prin prisma veniturilor potențiale, ci și din perspectiva efectelor secundare asupra economiei reale și a competitivității pe termen lung. Mesajul acestui studiu este clar: România are instrumentele necesare pentru a crea un sistem fiscal modern și eficient, însă succesul depinde de colaborare și de decizii bazate pe analize temeinice. România are nevoie de viziune și stabilitate, nu de măsuri impuse sub presiunea momentului”, a afirmat Bolojan.
În final, acesta a reiterat importanța principiilor fundamentale ale unui sistem fiscal echilibrat: neutralitate, proporționalitate și sprijinirea competitivității economice. Aplicarea impozitelor pe cifra de afaceri, nu pe profit, riscă să distorsioneze aceste principii, afectând în mod special sectoarele cu marje mici, investiții semnificative sau cicluri economice lungi.
„Sunt convins că România poate construi un sistem fiscal modern, capabil să sprijine o dezvoltare durabilă și o colectare eficientă a veniturilor. Dar acest proces nu va reuși fără un dialog real, expertiză autentică și o evaluare constantă. Este momentul să reconstruim încrederea dintre stat și mediul economic pe baze solide. Transparența și cooperarea trebuie să devină priorități”, a conchis președintele interimar.
