La 21 noiembrie, creștinii ortodocși, catolici și greco-catolici sărbătoresc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, o sărbătoare de mare semnificație, ce comemorează momentul în care Fecioara Maria a fost adusă la Templul din Ierusalim de către părinții ei, Sfinții Ioachim și Ana. În tradiția populară, acest eveniment este cunoscut și sub denumirile Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, termeni de proveniență slavonă care semnifică „vedenie” sau „primă apariție”.
Această sărbătoare importantă pentru întreaga lume creștină este marcată în calendarul ortodox cu cruce roșie și impune, conform tradiției, ca oamenii să se abțină de la orice activități fizice pentru a atrage binecuvântări divine, spor, liniște sufletească și belșug. De asemenea, este o zi în care credincioșii se roagă pentru sănătate și bunăstare.
Conform relatărilor din Viețile Sfinților, Sfinții Ioachim și Ana, care au primit darul de a avea o fiică pe Fecioara Maria după rugăciuni îndelungate și multă credință, au promis lui Dumnezeu că o vor închina la Templu. La vârsta de trei ani, au împlinit această făgăduință, aducând-o la Templu însoțită de o mulțime de rude și fecioare, pregătind-o cu podoabe regale. Maria a fost întâmpinată la templu de preoți, printre care se afla și Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care a recunoscut semnul divin și a introdus-o în locul cel mai sfânt al templului, Sfânta Sfintelor. Aici, Maria a primit un loc special pentru rugăciune, semn că era aleasă pentru o misiune deosebită în planul divin.
Maria a rămas la templu timp de 12 ani, perioadă în care a fost educată în învățăturile Sfintei Scripturi, a deprins lucrul de mână și a învățat rugăciunea. După această perioadă, a fost dată în grija dreptului Iosif, cu scopul de a păstra curăția și sfințenia vieții sale.
Această sărbătoare este marcată de multe tradiții populare, care aduc binecuvântări celor care le respectă. De exemplu, se crede că în această zi cerurile se deschid, iar cei cu inima curată pot înțelege graiul animalelor. De asemenea, este o practică obișnuită ca oamenii care au animale în gospodărie să se roage pentru ele și să le vorbească.
Un alt obicei este interdicția de a lucra cu lână sau piei de animale, pentru că se consideră că aceasta ar atrage boli și necazuri în anul următor. De asemenea, este o tradiție ca în ziua de 21 noiembrie să se mănânce pește, pentru a fi „feriți de rău și de întunecare a ochilor”, având în vedere că sărbătoarea cade în perioada marelui post al Nașterii Domnului.
În multe zone ale țării, tinerii și copiii pun crengi de măr în vase cu apă și aghiasmă, pentru a le înflori și a le folosi la Anul Nou ca sorcove. Aceste crengi simbolizează prosperitatea și sănătatea în anul ce urmează.
Este o tradiție ca în această zi să se păstreze o lumină aprinsă în casă, iar focul din sobă să nu se stingă, pentru a atrage bunăstare și pace. De asemenea, se evită orice activitate fizică intensă, cum ar fi spălatul sau gătitul de la zero, pentru a asigura prosperitatea gospodăriei.
Un alt obicei străvechi este ca, în această zi sfântă, cei certați să își ceară iertare și să se împace pentru a avea parte de un an spornic și ferit de boli. Tradiția spune că rugăciunile adresate pentru copii, mai ales cei bolnavi, sunt mai ușor ascultate în această zi sfântă. De asemenea, este un moment favorabil pentru a face pomană și a se ruga pentru sănătate.
Pentru toți creștinii care respectă cu sfințenie obiceiurile și tradițiile acestei sărbători, se crede că vor avea parte de un an prosper, sănătos și plin de împliniri.
