Începând cu 1 ianuarie 2026, noul sistem de impozitare auto a intrat în vigoare, aducând schimbări majore și un paradox fiscal care îi afectează direct pe proprietarii de vehicule hibride. În timp ce mașinile electrice beneficiază în continuare de facilități, cele hibride, considerate până acum o soluție optimă de tranziție, sunt supuse unor taxe drastic majorate.
O analiză a noilor reglementări relevă faptul că statul român menține taxarea bazată pe capacitatea cilindrică, ignorând emisiile reale. Această metodă de calcul a generat creșteri de impozit care depășesc 3.000% pentru anumite categorii de hibride, potrivit informațiilor furnizate de RomaniaTV.net.
Deși autoritățile încearcă să se adapteze transformărilor din industria auto, măsurile aplicate par să funcționeze contrar așteptărilor în perioada de tranziție. Mașinile electrice sunt favorizate clar, având un impozit fix de 40 de lei, indiferent de puterea motorului sau capacitatea bateriei. Astfel, un SUV electric de peste 500 CP este taxat la fel ca un automobil electric mic, de oraș.
Situația devine problematică în cazul modelelor hibrid și plug-in hibrid. Deși sunt promovate ca soluții realiste pentru viitorul apropiat, cifrele indică faptul că acestea sunt tratate fiscal mai degrabă ca o problemă. Proprietarii de hibride care plăteau anterior sume simbolice, de 3-4 lei, sunt acum obligați să achite impozite de 80, 100, 200 sau chiar peste 2.000 de lei, în funcție de motorizare.
Aceste majorări procentuale, care pot depăși 1.000% sau chiar 3.000%, elimină practic avantajul fiscal al acestor vehicule. Cei mai afectați sunt posesorii de mașini asiatice, în special japoneze, care utilizează frecvent motoare aspirate de 2.0 sau 2.5 litri în cadrul sistemelor hibride eficiente. Formula de impozitare penalizează capacitatea cilindrică, fără a ține cont de faptul că, în regim urban, aceste modele au un consum redus și emisii scăzute de CO₂.
Mai mult, legislația nu face distincție între hibridele clasice, capabile să ruleze electric, și cele mild-hibrid, care oferă doar asistență motorului termic. Sistemul perpetuează și anomalii legate de parcul auto învechit al României, unde vârsta medie a mașinilor depășește 15 ani. Vehiculele Non-Euro, Euro 1, Euro 2 și Euro 3 sunt tratate identic în baza de calcul, fără diferențieri fiscale, și nu se face distincție între tipurile de combustibil (benzină, diesel sau GPL), deși impactul lor asupra mediului diferă.
Astfel, se ajunge la situația în care mașini vechi și poluante pot fi taxate similar sau chiar mai puțin decât modelele moderne și eficiente, din cauza lipsei unor criterii care să ia în calcul utilizarea urbană sau kilometrii parcurși.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]