O modificare legislativă recentă schimbă radical modul în care funcționează sălile de jocuri de noroc în România. Conform noilor reglementări, operatorii licențiați sunt acum obligați să obțină, pe lângă licența la nivel național, și o autorizație de funcționare eliberată de primăria sau consiliul local unde își desfășoară activitatea.
Această măsură este prevăzută în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 7 din 25 februarie 2026. Actul normativ oferă autorităților locale puterea de a decide dacă mai permit desfășurarea acestor activități pe teritoriul lor și le dă posibilitatea de a impune o taxă locală anuală. Anterior, „păcănelele” erau autorizate exclusiv de Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN), fără intervenția primăriilor.
Contextul acestei decizii este unul marcat de cifre impresionante. Potrivit informațiilor furnizate de ȘtirilePROTV și Agerpres, veniturile din jocurile online au depășit 11,5 miliarde de lei în 2025, în timp ce aparatele fizice au generat 5,7 miliarde de lei. Statul român estimează încasări de aproximativ un miliard de euro din taxe și impozite în industria jocurilor de noroc pentru anul 2025.
Bucureștiul este orașul cu cea mai mare densitate de unități de profil, găzduind o parte semnificativă din cele 45.663 de aparate de joc existente la nivel național. Primarul general, Nicușor Dan, a precizat că dorește o analiză a impactului bugetar pe care această industrie îl are asupra Capitalei înainte de a lua o măsură concretă.
În acest timp, mai mulți edili din țară au anunțat deja măsuri drastice. În Bacău, primarul Lucian Daniel Stanciu-Viziteu organizează o dezbatere publică pe 23 martie pentru interzicerea acestora. „Unele locuri de muncă ar putea dispărea temporar. Însă, având în vedere deficitul de personal din numeroase domenii din Bacău, sunt convins că cei afectați își vor găsi rapid alte oportunități”, a explicat primarul din Bacău.
La Buzău și Brăila, autoritățile locale fac pași similari. Primarul din Brăila, Viorel Marian Dragomir, a declarat ferm: „Voi propune Consiliului Local interzicerea păcănelelor în Municipiul Brăila. O fac pentru familiile și viețile distruse, pentru copiii care cresc în lipsuri din cauza dependenței părinților”. De asemenea, în Buzău, există proiecte susținute de consilieri independenți, USR și PSD pentru eliminarea acestor spații din orașe și comune.
O abordare diferită este anunțată la Iași, unde primarul Mihai Chirica vrea să interzică aparatele până la granița municipiului și să instituie o taxă de 500 de lei pe metru pătrat pentru alte tipuri de săli. „Nu vor mai putea funcționa dacă nu au acordul asociației de proprietari”, a subliniat edilul ieșean.
Alte localități care pregătesc restricții sau eliminarea totală a jocurilor de noroc includ Petroșani, Deva, Slatina, Sfântu Gheorghe, Vaslui și Zărnești. În majoritatea cazurilor, primarii precizează că eliminarea se va face progresiv, pe măsură ce autorizațiile actuale emise la București vor expira. „Răspunsul meu este ferm: o facem pentru a salva familii”, a declarat Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, referitor la eliminarea sălilor din zonele locuite.
Reprezentanții USR susțin că aceste reglementări reflectă un proiect depus anterior în Parlament. „Până astăzi, legea a fost de partea industriei, nu de partea oamenilor”, a afirmat Diana Stoica, inițiatoarea pachetului de legi „Fără Păcănele”.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]