Săptămâna Luminată, care urmează imediat după Învierea Mântuitorului, reprezintă o perioadă de profundă încărcătură spirituală și tradițională în cultura românească. Mihai Voropchievici, reputatul astrolog și maestru al runelor, explică ce este recomandat și ce trebuie evitat în această săptămână pentru a rămâne în armonie cu divinitatea și pentru a primi iubirea lui Dumnezeu.
Săptămâna Luminată începe de a doua zi după Paște și se încheie duminica următoare, cunoscută ca Duminica lui Toma Necredinciosul. Denumirea acestei săptămâni provine din obiceiul vechi al botezului nou-născuților în noaptea de Paște, aceștia fiind numiți „luminați”. Totodată, se crede că în această perioadă se deschid mormintele, iar spiritele celor adormiți vin să sărbătorească alături de cei vii.
Semnificația zilelor din Săptămâna Luminată
În Lunea Albă, a doua zi de Paște, se deschid porțile Raiului și ale iertării. Este ziua în care se recomandă să iertăm pe cei care ne-au greșit, să renunțăm la ranchiună și să nu întoarcem spatele celor care ne-au rănit. „Oferind iertare, să ne gândim că o facem pentru noi înșine”, subliniază Voropchievici. El adaugă că sufletul se liniștește astfel și se deschid noi oportunități. Conform credinței populare, cei care mor în această zi nu mai trec prin Judecata de Apoi.
În zonele din nord-vestul țării, în Lunea Albă există obiceiul de a uda și stropi cu parfum fetele necăsătorite. Părinții, mai ales mamele, urmăresc cu atenție aceste gesturi pentru a identifica potențialii logodnici. De asemenea, finii obișnuiesc să facă vizite la nași aducând colaci, pască și ouă roșii, iar copiii merg în vizită la părinți, având cu ei ouă roșii.
Marțea Albă este dedicată donațiilor, în special pasca și vinul roșu fiind date de pomană. În această zi, femeile din mediul rural nu trebuie să spele, să calce sau să facă curățenie în gospodărie. Se recomandă consumul ridicat de brânză. De asemenea, este interzisă spălarea capului pentru că, potrivit tradiției, ar face părul să albească. Vizitele făcute în prima zi de Paște sunt întoarse în această zi, iar ouăle se pot ciocni și „dos în dos”.
Miercurea Luminată este considerată ziua în care bărbații preiau munca câmpului, în timp ce femeile sunt sfătuite să nu muncească. Conform tradiției, munca femeilor în această zi ar aduce sărăcie și lipsuri în casă. Totodată, se spune că a munci în această zi — numită și „nunta șoarecilor” — ar atrage rozătoarele în gospodărie.
Joia Luminată sau Joia Verde este dedicată cinstirii holdelor, iar în această zi nu se muncește pentru a evita ghinionul, seceta și dăunătorii în livezi. În unele regiuni, precum în Cehia, se consumă doar alimente verzi. Tot în această zi se face un ritual pentru cei decedați, constând în transportul a 44 de găleți cu apă la cimitir de către o singură persoană.
Vinerea Scumpă din Săptămâna Luminată contrastează cu Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor. Legenda spune că Maica Domnului a construit o fântână cu apă care curge doar în Vinerea Sfântă, considerată vindecătoare și datătoare de viață. „Știm că omul poate trăi fără alimente, dar nu fără apă. Apa din acea fântână este credința bisericească că vindecă bolnavii grav”, a explicat Mihai Voropchievici pentru FANATIK.
