Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a anunțat că fondul de rezervă bugetară pentru 2025 a fost drastic redus, ajungând la „sute de milioane de lei”, în comparație cu „miliardele” disponibile anul trecut. Într-un interviu acordat HotNews, acesta a discutat despre problemele financiare ale statului, inclusiv despre datoriile publice, colectarea taxelor de către ANAF, reintroducerea taxei pe stâlp și impozitarea marilor retaileri.
Oficialul a declarat că fondul de rezervă „nu există” în prezent, dar a precizat că va fi creat un fond restrâns pentru a evita cheltuielile excesive din 2024. De asemenea, a avertizat că menținerea deficitului bugetar sub 7% devine imposibilă dacă se continuă alocarea nesustenabilă a resurselor.
În ceea ce privește fondul de rezervă, banii disponibili vor fi direcționați exclusiv pentru alegeri și situații de forță majoră, dar suma este „foarte mică”. Tánczos Barna a atras atenția că fostul guvern Ciolacu a cheltuit anul trecut aproximativ 65 de miliarde de lei din acest fond, ceea ce reprezintă 11% din bugetul pentru 2024 și de două ori mai mult decât toate guvernele post-aderare la UE până în 2023.
Potrivit Legii 500/2002, fondul de rezervă bugetară este destinat finanțării cheltuielilor neprevăzute sau urgente prin alocări către ordonatorii principali de credite.
Pe de altă parte, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a analizat impactul politicilor economice din SUA asupra României. Deși efectele directe sunt limitate, el a avertizat că un posibil conflict comercial între SUA și Uniunea Europeană ar putea afecta indirect economia românească. Isărescu a subliniat că un război comercial ar putea declanșa o recesiune, influențând atât creșterea economică, cât și inflația. Totodată, a remarcat că, deși consumul a crescut anul trecut, efectele nu s-au reflectat în economie, ci mai degrabă în importuri. În concluzie, guvernatorul BNR a sugerat că absorbția fondurilor europene ar putea stimula economia, însă incertitudinile persistă.
