În calendarul ortodox, ziua de miercuri, 8 iulie 2026, este marcată cu cruce albastră, fiind dedicată cinstirii Sfinților Mucenici Epictet și Astion. Aceștia sunt recunoscuți ca fiind cei mai vechi martiri atestați documentar pe teritoriul României, sfârșitul lor pământesc având loc în anul 290, în perioada persecuțiilor ordonate de împăratul Dioclețian.
Cei doi sfinți au suferit moarte martirică în cetatea Halmyris, o așezare situată pe malul Dunării, cunoscută în perioada antică sub denumirea de Almyra.
Sfântul Epictet era un preot originar din Răsărit, despre care scrierile bisericești menționează că avea harul vindecării, ajutându-i pe cei bolnavi sau pe cei posedați. Sfântul Astion, nepot al senatorului roman Iulian, a decis să treacă la creștinism după ce l-a cunoscut pe Epictet.
Conform informațiilor publicate de crestinortodox.ro, Astion a primit la rândul său darul de a face minuni, fiind menționate vindecări ale unor persoane aflate în suferință extremă. Activitatea lor de propovăduire a creștinismului a intrat în atenția comandantului Latronianus, care a ordonat arestarea lor pentru că îi îndemnau pe localnici să renunțe la zeii păgâni.
Epictet și Astion au fost supuși unor torturi cumplite și au fost privați de apă și hrană timp de 30 de zile, însă au refuzat constant să își renege credința. Singurul lor răspuns în fața autorităților a fost mărturisirea apartenenței la religia creștină.
Comandantul Latronianus a decis în final executarea celor doi prin decapitare. Astion a fost primul ucis, urmat de preotul Epictet. Tradiția relatează că trupurile lor au rămas „albe ca zăpada” după execuție, iar cei care le atingeau se vindecau în mod miraculos.
După anul 313, când a fost emis Edictul de la Milan, moaștele au fost depuse în cripta bazilicii episcopale din Halmyris. Acestea au fost redescoperite abia pe data de 15 august 2001, în cadrul unor săpături arheologice.
Mihail Zahariade, cercetător științific principal la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București și coordonator al echipei, a descris momentul descoperirii:
„Șantierul arheologic de la Halmyris a fost deschis în 1981, dar primele elemente ale bazilicii le-am descoperit în anul 2000. Atunci ne aflam spre sfârșitul campaniei, când nu mai aveam timp și bani, astfel că săpăturile au fost continuate anul viitor, la sfârșitul lunii iulie. Am decis împreună cu soția mea, Ileana-Ildiko, restauratoare la Muzeul Național de Istorie a României, să fac săpături nu la suprafață, ci să fac o secțiune, căci bănuiam că vor fi acolo sfinte moaște, că ruinele cetății sunt cele ale vechiului Halmyris și că aici sunt Epictet și Astion.
Am făcut săpături în prima zi, în a doua zi și așa mai departe. În ziua de 15 august au apărut primele elemente ale criptei martirice. Nu mi-a venit să cred! Am văzut cripta, care trebuia să fie una boltită, dar totul era prăbușit din cauza invaziilor barbare care au jefuit și distrus bazilici și numeroase orașe din Dobrogea și din sudul Dunării. După ce am curățat, am văzut paturile și inscripția pictată de pe peretele estic al criptei, pe care se puteau descifra câteva cuvinte în limba greacă, precum «martirii lui Hr» de două ori, «Asto», iar puțin mai departe litera «n» și primele litere ale verbului «ibrio», care înseamnă «a lovi», ceea ce dovedește foarte clar că aici a avut loc un act martiric.”
În prezent, cea mai mare parte a moaștelor este păstrată la Mănăstirea Halmyris, în timp ce anumite fragmente se află în Catedrala Arhiepiscopală din Constanța.
Credincioșii se adresează sfinților prin următoarea rugăciune:
„ Sfintilor Mucenici Epictet si Astion, cautati acum spre noi, cei ce cu umilinta cadem inaintea sfintei voastre icoane si cinstim sfintele voastre moaste si ca unii ce v-ati invrednicit de mare cinste inaintea Atotputernicului Dumnezeu, rugati-va Acestuia sa ne izbaveasca de toate necazurile si primejdiile si sa dea iertare de pacate sufletelor noastre. Si ca cei ce sunteti podoaba si ocrotitorii tinutului Dobrogei, impreuna cu sfintii martiri Zotic Atal, Camasie si Filip, purtati de grija multimii credinciosilor ce va aduc voua cinstire.
Primiti acum prinosul nostru de dragoste, lauda si multumire catre milostivul Dumnezeu si prin darul celui Atotputernic, vindecati bolile noastre sufletesti si trupesti, dupa cum ati vindecat si copila acelui mare dregator. Si precum in timpul vietii voastre multime de oameni ati vindecat, asemenea vindecati si sufletele noastre cele asuprite de patimi si dureri. Si dupa cum prin viata curata, credinta si sfanta nevointa, ati biruit puterea vrajmasilor diavoli si ati castigat mila Dumnezeului nostru Celui in Treime slavit, asa si pe noi intariti-ne in credinta si ajutati-ne sa fim biruitori in lupta cu pacatul, spre castigarea virtutilor in locasurile ceresti. Ca impreuna cu voi sa cantam lui Hristos Dumnezeu in Imparatia cea fara de sfarsit, ca Lui I se cuvine toata slava, cinstea si inchinaciunea, impreuna cu Cel fara de inceput al Lui Parinte si cu Preasfantul si Bunul si de viata Facatorul Lui Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.”
Tot în ziua de 8 iulie, Biserica Ortodoxă îi mai pomenește pe:
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]