
În calendarul creștin-ortodox, ziua de 14 februarie 2026 va fi dedicată pomenirii celor trecuți în neființă, sărbătoare cunoscută popular sub numele de „Moșii de Iarnă” sau Sâmbăta Morților. Această zi precede începutul Postului Mare și marchează un moment esențial în care comunitățile din România, indiferent de regiune, perpetuează tradiții multiseculare de rugăciune și milostenie.
Programul religios începe în primele ore ale dimineții, când în lăcașurile de cult se oficiază Utrenia, urmată de Sfânta Liturghie și de slujba Parastasului. În cadrul acestor ceremonii, preoții citesc pomelnicele și binecuvântează ofrandele aduse de credincioși.
Conform explicațiilor oferite de preotul Cătălin Ștefan pentru Playtech.ro, actul de a oferi pomană depășește sfera materială. „Pomenile nu sunt doar simple daruri materiale, ci expresii ale credinței și iubirii pentru cei plecați dintre noi. Prin rugăciune și milostenie, cei vii cer odihna sufletelor adormiților și își arată recunoștința față de cei care le-au fost aproape în viață”, afirmă acesta. Clericul subliniază că acest gest consolidează legătura dintre generații și între lumea materială și cea spirituală.
Pentru slujba de Sâmbăta Morților, credincioșii pregătesc coșuri ce conțin elemente cu o simbolistică precisă. Elementele obligatorii includ coliva, care semnifică învierea, o sticlă cu vin pentru jertfă, o lumânare ce reprezintă lumina credinței, o prescură în formă de cruce și pomelnicul cu numele rudelor decedate. După sfințire, aceste produse sunt împărțite celor prezenți.
În ceea ce privește pachetele oferite de pomană, tradiția recomandă ca numărul acestora să fie impar, de obicei cinci, șapte sau nouă. Acestea sunt dăruite vecinilor sau persoanelor aflate în dificultate. Ofrandele conțin frecvent alimente precum pâine, mere, covrigi, dulciuri sau preparate gătite, cum sunt sarmalele, orezul cu lapte și plăcintele. În mediul rural, sărbătoarea este supranumită și „Sâmbăta Piftiilor”, datorită obiceiului de a împărți acest preparat tradițional.
O regulă importantă a acestei zi vizează vasele în care se oferă mâncarea, acestea trebuind să fie noi, ca semn de respect pentru memora celor adormiți. Adesea, pachetele sunt însoțite de tacâmuri sau căni noi.
Totodată, preotul Cătălin Ștefan amintește de o credință populară conform căreia sufletele celor plecați se apropie de rudele vii în această zi, motiv pentru care se recomandă includerea unui preparat cald în pomană, pentru ca cei adormiți să se poată „hrăni” simbolic din aburii mâncării.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]