Moșii de vară, sau Sâmbăta Morților, reprezintă una dintre cele mai semnificative zile de pomenire a celor adormiți, conform tradiției Bisericii Ortodoxe Române. În anul 2025, această sărbătoare va fi marcată sâmbătă, 7 iunie, în ajunul Duminicii Rusaliilor, fiind un moment important de rugăciune și comemorare a celor trecuți în lumea de dincolo.
Conform credinței populare, în această zi, sufletele celor decedați se întorc temporar printre cei vii, așteptând rugăciuni, milostenii și ofrande simbolice din partea rudelor și a apropiaților. Aceste acte de pomenire, cunoscute sub denumirea populară de „pomeni”, au rolul de a aduce alinare sufletelor și de a întări legătura spirituală dintre lumea văzută și cea nevăzută.
Semnificația sărbătorii Moșilor de vară
Moșii de vară au o semnificație liturgică profundă în calendarul ortodox, fiind dedicați pomenirii generale a tuturor celor adormiți. În rânduiala Bisericii Ortodoxe, această sărbătoare este una dintre cele două sâmbete principale rezervate rugăciunii colective pentru sufletele celor plecați, alături de „Moșii de iarnă” – sâmbăta dinaintea Duminicii Lăsatului Sec de Carne, legată de Duminica Înfricoșătoarei Judecăți.
Moșii de vară se sărbătoresc în sâmbăta care precede Duminica Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile) și sunt marcate printr-o serie de ritualuri specifice, printre care împărțirea alimentelor de pomană pentru sufletele celor adormiți.
În dimineața acestei zile, credincioșii participă la Sfânta Liturghie, urmată de slujba parastasului, care constă într-un moment de rugăciune colectivă pentru odihna sufletelor celor trecuți la cele veșnice. Ulterior, se împart pachete cu mâncare și băutură, pregătite în mod special pentru această ocazie.
Printre alimentele oferite la Moșii de vară se numără plăcinte, carne de miel, ceapă și usturoi verde, orez cu lapte și cireșe, însoțite de colivă, colaci, lumânări aprinse și vase din lut sau porțelan. Oferirea pachetelor se face cu formule tradiționale precum „Dumnezeu să-i ierte” sau „Să fie primit”.
Numărul farfuriilor de pomană în Sâmbăta Morților
Deși nu există o regulă canonică strictă privind numărul vaselor cu pomană date în această zi, tradițiile populare și obiceiurile locale influențează această practică. Astfel, se împart frecvent 5, 7 sau 9 farfurii, numere impare asociate cu pomenirea morților, simbolizând viața incompletă și trecerea în lumea de dincolo.
Uneori, numărul farfuriilor corespunde numărului sufletelor pomenite din familie, precum părinți, bunici sau frați. În alte regiuni, se oferă 12 farfurii, ca simbol al celor 12 Apostoli sau al unei „pomane complete”.
Pomana nu este doar un act de milostenie, ci reprezintă o expresie a credinței că rugăciunile și faptele bune în numele celor adormiți pot aduce alinare și lumină în viața de dincolo.
În multe zone ale țării, pomana este dusă la cimitir, unde mormintele sunt tămâiate, lumânările aprinse și se rostesc rugăciuni în liniște. Lumânările rămân aprinse pe durata slujbelor, simbolizând lumina veșnică și pomenirea necontenită a celor plecați.
Conform credinței populare, liniștea sufletelor și întoarcerea lor pașnică în lumea de dincolo depind atât de generozitatea ofrandelor, cât și de respectarea cu strictețe a rânduielilor tradiționale. Astfel, pomenile bogate și respectarea ritualurilor sunt considerate esențiale pentru împăcarea sufletelor și asigurarea odihnei întru Domnul.
Tradiții și obiceiuri specifice Moșilor de vară
Pe lângă participarea la slujbele religioase și oferirea pomanei, în această zi se păstrează o serie de obiceiuri cu rădăcini adânci în spiritualitatea populară românească:
- În ziua de Moși nu se lucrează, deoarece munca ar putea supăra spiritele celor adormiți.
- Este interzisă spălarea hainelor și curățenia, pentru a nu tulbura liniștea morților.
- Nu se doarme la amiază, deoarece se crede că sufletele morților ar putea bântui casa.
- Se evită trecerea pe la răscruci de drum, considerate locuri unde se adună duhurile.
- În unele zone, pomii fructiferi tineri sunt legați cu panglici colorate, simbol al vieții și al reînnoirii spirituale.
- În satele din Moldova, se pune cenușă la răscruci pentru ca sufletele să nu se rătăcească.
În Oltenia, în ziua praznicului se oferă mâncăruri calde precum sarmale, orez cu lapte și plăcinte, alături de caș, ouă și lapte prins, toate servite în vase ceramice împodobite cu frunze de nuc. Femeile mai în vârstă susțin că „pomana de Moși îți ține casa întreagă și binecuvântată”.
În Transilvania, sărbătoarea are un caracter solemn, implicând întreaga comunitate. Se aduc la biserică colaci mari, numiți „pupuri”, care sunt împărțiți enoriașilor împreună cu colivă și țuică. Mormintele sunt împodobite cu ștergare țesute manual, iar lumânările groase aprinse în ziua praznicului sunt lăsate să ardă până la capăt.
