După o lungă perioadă petrecută departe de casă, Nastasia a revenit la Buzău pentru a locui alături de familia sa. Această repatriere a fost posibilă datorită efortului comun depus de Asociațiile Misericordia din Cecina și Palazzi, în colaborare cu Crucea Roșie din Rosignano. Aceste organizații i-au oferit sprijin constant femeii încă din anul 2022, de la sosirea ei în localitatea italiană.
Românca a trăit în condiții precare, cerșind în centrul orașului și dormind pe bănci, sub arcadele Palacongressi sau pe trotuarul din proximitatea Monte dei Paschi di Siena, având alături doar puținele bunuri personale. Conform informațiilor furnizate de stiridiaspora.ro, situația s-a schimbat pe 17 ianuarie, când Nastasia s-a urcat într-un autocar cu destinația România.
Cazul a fost monitorizat încă de la început de Chiara Lazzaro, care ocupă funcția de coordonator și secretar al asociației Cecina Riparte. Unitatea stradală a acestei organizații funcționează cu resursele și timpul alocate de guvernatorul Massimo Bianchi și echipa sa de colaboratori.
Interacțiunea cu femeia de 60 de ani a fost una dificilă inițial. Chiara a petrecut zile întregi pe treptele de lângă barul din piața bisericii, locul unde românca obișnuia să ceară ajutor. Bariera lingvistică, faptul că nu vorbea italiana, precum și neîncrederea cauzată de teama față de un loc străin au îngreunat apropierea.
Totuși, prin răbdare și gesturi umane, oferindu-i pături, băuturi calde și vorbe bune, voluntarii au reușit să câștige încrederea Nastasiei. În cele din urmă, aceasta și-a exprimat dorința de a se întoarce acasă. Acest obiectiv a fost atins inițial la finalul anului 2024, însă șederea în țară a durat doar câteva luni, femeia revenind în Italia în vara anului 2025.
Problemele au reapărut odată cu întoarcerea sa, însă de data aceasta Nastasia nu a mai dorit să rămână pe străzi, starea ei de sănătate nefiind una bună. Chiara Lazzaro a explicat pentru publicația Il Tirreno, citată de RomaniaTV, parcursul logistic al repatrierii:
„Am muncit din greu pentru a găsi o soluție, dar nu a fost ușor. Vorbind calm, chiar și în limba ei, datorită Galinei Romanov de la Crucea Roșie Rosignano, am organizat transferul. A durat două luni, până sâmbătă, 17 ianuarie, când la ora 3 dimineața, Galina, Luca Gamannossi de la Misericordia di Palazzi și cu mine am însoțit-o la Livorno, unde un șofer român a dus-o la Florența pentru călătoria de întoarcere în România cu autobuzul. Era fericită, abia aștepta să-și îmbrățișeze familia”.
Voluntara italiană a mărturisit că relația construită cu Nastasia a avut un impact emoțional puternic asupra sa:
„Timpul petrecut împreună a modelat răspunsul pe care îl căutam. Încrederea a înlocuit neîncrederea, iar mințile și inimile noastre s-au deschis. Să o văd zâmbind când ne-am luat rămas bun m-a emoționat. Știam că își va găsi locul în Buzău. Anumite situații ne învață că adesea luăm totul de la sine înțeles, navigând între egoism și indiferență. Să readuc fericirea cuiva care caută ajutor mă face să mă simt bine”.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]