România se pregătește pentru trecerea la ora de iarnă în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, marcând astfel revenirea la ora standard. Această schimbare anuală, deși aparent minoră, poate afecta semnificativ ritmul biologic al populației, iar specialiștii atrag atenția asupra efectelor pe care această ajustare le poate avea asupra sănătății.
În noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025, România va trece la ora de iarnă, moment în care ora 4:00 va deveni ora 3:00. Ziua de 26 octombrie va fi astfel cea mai lungă din an, având 25 de ore. Această modificare marchează revenirea la ora standard, care va fi folosită până la următoarea schimbare, în primăvara anului 2026.
Particularitatea anului 2025 constă în faptul că această schimbare survine mai devreme în calendar comparativ cu alți ani, deoarece ultima sâmbătă a lunii octombrie cade mai devreme. Astfel, românii vor beneficia de o oră suplimentară de odihnă în noaptea respectivă, însă efectele asupra ritmului biologic pot persista ulterior.
Ora de iarnă, denumită și „ora standard”, reprezintă revenirea la fusul orar natural, în concordanță cu poziția soarelui pe cer. Aceasta este opusul orei de vară, introdusă pentru a valorifica lumina naturală cât mai mult timp și pentru a reduce consumul de energie electrică.
Prin această schimbare, serile devin mai întunecate, însă diminețile sunt mai luminoase, ceea ce aliniază programul zilnic cu ciclul natural al luminii solare. Deși această practică a fost adoptată inițial pentru eficiență energetică, în ultimele decenii specialiștii au dezbătut dacă beneficiile sale reale justifică în continuare ajustarea anuală, având în vedere impactul asupra sănătății și adaptării sociale.
Medicii avertizează că trecerea la ora de iarnă nu este lipsită de consecințe. Chiar dacă în noaptea schimbării se câștigă o oră în plus de somn, adaptarea organismului poate fi dificilă. Cele mai frecvente efecte resimțite sunt:
Potrivit specialiștilor, copiii și vârstnicii sunt cei mai vulnerabili în fața acestei tranziții, ritmul lor biologic reglându-se mai greu, iar efectele schimbării orei putând persista chiar și câteva săptămâni.
Pentru a facilita adaptarea la noul program, medicii și nutriționiștii recomandă următoarele măsuri:
Deși unii indivizi resimt mai puternic schimbarea, organismul se adaptează treptat, iar după câteva zile se aliniază noului program.
În ultimii ani, trecerile între ora de vară și ora de iarnă au fost intens dezbătute la nivelul Uniunii Europene. Au existat propuneri pentru eliminarea acestei practici, considerată de mulți depășită și potențial dăunătoare. Cu toate acestea, decizia finală a fost amânată, iar fiecare stat membru are libertatea de a decide dacă menține sau renunță la această schimbare.
În România, schimbarea orei continuă să se aplice anual, iar pentru 2025 regula rămâne neschimbată: ultima duminică din octombrie marchează trecerea la ora de iarnă. Rămâne de văzut dacă în viitor această practică va fi modificată sau abandonată în conformitate cu noile cerințe.
Schimbarea orei din 2025 reaprinde dezbaterile privind utilitatea acestei practici și impactul asupra sănătății. Deși în noaptea de 25 spre 26 octombrie se câștigă o oră în plus, organismul are nevoie de timp pentru a se adapta. Respectarea recomandărilor medicilor și menținerea unui program echilibrat pot face tranziția mai ușoară.
Astfel, românii sunt invitați să noteze în calendar: în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar ziua de duminică va deveni cea mai lungă din întregul an.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]