Pensiile și salariile din sectorul public ar trebui indexate începând cu anul 2027, după doi ani în care au fost înghețate, consideră economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan.
O eventuală majorare ar trebui însă stabilită cu multă atenție și raportată la posibilitățile reale ale bugetului. Economistul avertizează că România nu ar trebui să repete situațiile din trecut, când creșterea rapidă a cheltuielilor cu pensiile a pus o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.
Decizia finală privind indexarea, precum și procentul unei eventuale creșteri, va reveni următorului Guvern cu puteri depline.
Ionuț Dumitru consideră că, după doi ani în care pensiile și salariile din sectorul public au fost înghețate, în 2027 va trebui analizată o indexare.
Unul dintre motive este inflația ridicată din perioada precedentă, care a afectat puterea de cumpărare.
„Cred că, după doi ani de înghețare a salariilor în sectorul public și a pensiilor, în 2027 va trebui făcută o indexare. Am avut o perioadă de inflație destul de ridicată și probabil că trebuie făcută o indexare, dar ea trebuie foarte, foarte bine cumpătată”, a declarat Ionuț Dumitru.
Economistul nu a avansat însă un procent concret cu care ar putea crește pensiile sau salariile.
Nivelul unei eventuale indexări va trebui stabilit în funcție de situația finanțelor publice și de resursele pe care statul le va avea la dispoziție.
Ionuț Dumitru atrage atenția că o nouă creștere a pensiilor trebuie realizată într-un mod sustenabil.
Acesta a făcut referire la anul 2024, când pensiile au fost majorate în două etape. Potrivit economistului, creșterea cumulată a pensiei medii ar fi ajuns atunci la aproximativ 40%.
„Să nu mai facem greșelile din trecut. Ne aducem aminte de anul de grație 2024, în care pensiile au crescut în două etape, cumulat punctul de pensie, adică pensia medie, a crescut în 2024 cu 40%”, a explicat acesta.
Ionuț Dumitru a povestit că amploarea creșterii a provocat inclusiv întrebări din partea investitorilor străini cu privire la modul în care statul român putea finanța asemenea cheltuieli.
„Pentru orice om normal, când le spui că într-un an de zile cresc pensiile cu 40%, sigur că ridică din umeri și întreabă de unde e finanțat așa ceva”, a mai spus economistul.
Potrivit acestuia, situația sistemului de pensii s-a deteriorat ulterior, iar o parte din cheltuielile suplimentare au fost susținute prin împrumuturi.
Datele prezentate de Casa Națională de Pensii Publice pentru luna mai 2026 indicau un număr de 4.679.826 de pensionari, cu 2.812 mai puțini decât în luna precedentă.
Pensia medie era de 2.784 de lei.
În același timp, valoarea totală a drepturilor de pensie achitate într-o singură lună depășea 13 miliarde de lei.
Aceste cifre arată dimensiunea impactului bugetar pe care îl poate avea orice procent de majorare aplicat sistemului public de pensii.
Din acest motiv, Ionuț Dumitru susține că o eventuală indexare din 2027 trebuie atent calculată, astfel încât cheltuielile suplimentare să poată fi susținute de buget.
Deocamdată, nu există în informațiile prezentate o decizie definitivă privind indexarea și nici un procent oficial de majorare pentru 2027.
Declarațiile lui Ionuț Dumitru indică necesitatea unei indexări după perioada de înghețare, însă decizia va aparține viitorului Guvern.
Prin urmare, o eventuală creștere a pensiilor și salariilor bugetarilor din 2027 va depinde inclusiv de situația bugetară și de evoluția economiei.
Economistul a abordat și subiectul unei eventuale creșteri a vârstei standard de pensionare.
În opinia sa, o astfel de discuție este prematură atât timp cât România nu a rezolvat problema pensionărilor la vârste mult mai mici și situația pensiilor speciale.
„Cu privire la creșterea vârstei de pensionare, cred că e prematur să discutăm în România despre creșterea vârstei standard de pensionare, care e 62-65 de ani, așa cum știm cu toții, până nu rezolvăm problema pensiilor speciale”, a declarat acesta.
Ionuț Dumitru consideră că ar fi dificil de justificat în fața celor care lucrează până la vârsta standard o nouă prelungire a vieții profesionale atât timp cât există persoane care se pensionează la 45 sau 50 de ani.
„Atâta timp cât ai pensionari la 45 de ani, este greu de explicat oamenilor, pe bună dreptate, de ce un om care muncește până la 65 de ani ar trebui să muncească mai mult când sunt oameni care ies la pensie la 45 sau 50 de ani”, a explicat economistul.
Pentru 2027, una dintre principalele discuții va fi, așadar, cea privind indexarea pensiilor și a salariilor din sectorul public după perioada în care acestea au fost înghețate.
Ionuț Dumitru consideră că inflația din ultimii ani justifică necesitatea unei ajustări, dar avertizează că nivelul acesteia trebuie stabilit astfel încât să poată fi susținut pe termen lung de finanțele statului.
Deocamdată, pensionarii și angajații din sectorul public nu au garantată o anumită majorare pentru 2027. Ionuț Dumitru susține însă că, după doi ani de înghețare și o perioadă cu inflație ridicată, „va trebui făcută o indexare”, procentul urmând să depindă de resursele disponibile la buget.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]