
Premierul Ilie Bolojan a propus recent majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați, evidențiind dezechilibrele din sistemul de pensii și impactul negativ pe care pensionările premature îl au asupra contribuabililor. Oficialul atrage atenția că mulți magistrați se retrag din funcție la vârste foarte tinere, uneori chiar sub 50 de ani.
Ilie Bolojan a subliniat necesitatea creșterii duratei minime de activitate în sistemul judiciar pentru a asigura sustenabilitatea finanțării pensiilor. El a atras atenția că în prezent, un număr semnificativ de magistrați se pensionează înainte de a atinge vârsta considerată standard, fapt care generează presiune suplimentară asupra bugetului de pensii.
„Observăm o pensionare mult prea rapidă a magistraților. Din decretele pe care le-am semnat în calitate de președinte interimar, 90% priveau persoane care aveau în jur de 46-48 de ani. Îmi amintesc însă un caz aparte: o judecătoare care s-a pensionat la 60 de ani, un fapt rar și care merită tot respectul meu”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
În conformitate cu legislația în vigoare, magistrații pot solicita pensionarea după acumularea a 25 de ani de activitate. Astfel, dacă un magistrat începe cariera imediat după finalizarea studiilor universitare, are posibilitatea să se pensioneze înainte de a împlini 50 de ani, ceea ce reprezintă o excepție în rândul profesiilor cu regim special.
Pentru a remedia această situație și a aduce pensionarea magistraților mai aproape de limita standard de 65 de ani, premierul propune majorarea perioadei minime de activitate la 30-35 de ani. Această schimbare are scopul de a reduce presiunea financiară asupra sistemului de pensii și de a asigura o distribuție echilibrată a contribuțiilor și beneficiilor între generații.
„Este o problemă de sustenabilitate pe termen lung. Dacă nu intervenim acum, în câțiva ani ne vom confrunta cu o lipsă acută de resurse pentru plata pensiilor. Pentru toate categoriile profesionale, voi susține menținerea vârstei standard de pensionare”, a mai adăugat Ilie Bolojan.
Aceste propuneri vin în contextul în care sistemul public de pensii din România se confruntă cu provocări majore, generate de îmbătrânirea populației și dezechilibre între contribuabili și beneficiari. Pensionările anticipate, în special în rândul magistraților, accentuează dezechilibrele financiare și cresc povara asupra angajaților activi, care susțin prin contribuțiile lor plata pensiilor.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]