Puțini români știu că România ascunde două locuri de cult unice, cunoscute drept „Meteorele” României, amplasate pe înălțimile munților din zona Vâlcea. Mănăstirile Arnota și Vârful Romani, ridicate pe vârfuri de munte, sunt considerate un adevărat „Athos” românesc, atrăgând turiști dornici de liniște și spiritualitate.
Mănăstirea Arnota, unde se spune că îngerii bat clopotele
Cei care vizitează depresiunea Horezu și ajung în apropierea localității Costești pot observa Mănăstirea Arnota, o construcție albă ce se ivește de pe vârful Muntelui Buia din masivul Parâng. Ridicată de domnitorul Matei Basarab la aproape 1000 de metri altitudine, mănăstirea se află pe un mic platou, la marginea unei cariere de piatră.
Fostul Arhiepiscop al Râmnicului, Gherasim Cristea, descria acest loc sacru drept „ultimul pas spre Dumnezeu”. Sunetul clopotului mare răsună puternic, părând să străbată întregul văzduh, un ecou care parcă marchează începutul creației lumii.
Deși mică și construită ca o cetate cu ziduri groase, Mănăstirea Arnota impresionează prin atmosfera sa liniștită. Curtea plină de flori de toamnă și aleile curate oferă vizitatorilor senzația unui loc încremenit în timp, unde chiar și șoaptele au ecou, iar călugării par să plutească.
Vârful Romani, mănăstirea înălțată la 1400 de metri
La o altitudine de peste 1.400 de metri se află Mănăstirea Vârful Romani, construită de Dumitru Creștin în memoria fiicei sale, pierdută prematur la doar 25 de ani. Inaugurată recent, această ctitorie brâncovenească se remarcă prin arhitectura sa, care amintește de mănăstirile vâlcene din vale.
Din curtea mănăstirii, turiștii pot admira panorama masivului Parâng, iar în jurul lăcașului s-a dezvoltat o stațiune modernă. Având hramul Adormirii Maicii Domnului, se spune că aici îngerii găsesc liniștea nopții.