La 35 de ani de la Revoluția din 1989, un sondaj realizat de INSCOP relevă că peste jumătate dintre români consideră regimul comunist o perioadă mai bună decât prezentul. Mai mult, aproximativ două treimi dintre respondenți îl percep pe Nicolae Ceaușescu ca pe un lider bun, ceea ce ridică semne de întrebare privind modul în care societatea românească gestionează memoria istorică în raport cu realitățile actuale.
Nostalgia comunismului în rândul românilor
Deși au trecut peste trei decenii de democrație, aproape 50 de ani de comunism încă persistă în memoria colectivă. În timp ce o parte a cetățenilor privesc acea perioadă cu resentimente, alții manifestă nostalgie față de ea. Un bărbat intervievat a afirmat: „Cred că și voi ați vrea să trăiți cum am trăit noi atunci. Serviciu era, de mâncat era, distracție era perfectă.” În schimb, o femeie a declarat: „Comunism… mh, comunismul este… pfuuu, ceva ce nu-ți dorești dacă ai trecut vremurile respective.”
Aceste percepții contrastante evidențiază diferențele dintre generații și mediile sociale. Conform studiului, cei mai nostalgici sunt cei din mediul rural și din orașele mici, unde dificultățile economice actuale și lipsa oportunităților întăresc comparația cu trecutul.
Sondajul INSCOP: Ceaușescu, încă perceput ca lider valoros
Datele sondajului arată că peste 60% dintre români consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun. Mai mult de jumătate dintre respondenți apreciază regimul comunist ca fiind benefic, în timp ce puțin peste 30% îl privesc negativ. Această situație indică o ruptură între memoria oficială și percepția publică.
Remus Ștefureac, președintele INSCOP, a subliniat importanța acestor rezultate: „Niciodată nu am avut o cercetare atât de amplă, cu un eșantion atât de mare. Sunt cifre foarte mari, fără precedent și comparativ fără precedent. Se datorează și acestui război informațional. Generația de tineri între 18 și 29 de ani este extrem de vulnerabilă la acest subiect.”
Autoritățile avertizează: o problemă de securitate națională
Afirmația „înainte era mai bine” nu mai este doar o expresie frecvent utilizată, ci o convingere puternic împărtășită de aproape jumătate dintre respondenți. În acest context, Daniel Sandru, președintele executiv al IICCMER, a lansat un avertisment: „Este, o spun răspicat, o problemă de securitate națională. Ca președinte executiv IICCMER, nu cred că suntem într-un scenariu catastrofic. Dar nu ezit să afirm că ne aflăm la un singur pas de un asemenea scenariu.”
Declarațiile reflectă îngrijorarea autorităților privind modul în care idealizarea regimului comunist poate influența percepțiile tinerilor și direcția democratică a societății românești.
Un site educațional pentru combaterea miturilor despre comunism
Pentru a contracara această idealizare, autoritățile pregătesc un instrument educațional dedicat în special tinerilor. „Site-ul vrem să fie lansat în toamna acestui an, moment în care elevii vor începe să studieze disciplina obligatorie ‘Istoria comunismului în România’”, a declarat Mihai Jurcă, șeful Cancelariei premierului. Proiectul își propune să ofere informații obiective și să combată miturile transmise de generațiile anterioare.
Percepția românilor asupra direcției actuale a țării
Sondajul INSCOP a inclus și o evaluare a percepției românilor asupra prezentului. Peste 60% dintre participanți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Această concluzie a atras atenția primarului general al Capitalei, Nicușor Dan, care și-a exprimat îngrijorarea, explicând că această percepție negativă este alimentată de dezamăgirea profundă față de clasa politică actuală.
O societate prinsă între trecut și prezent
Rezultatele studiului conturează un tablou complex: nostalgia față de trecut, nemulțumirea față de prezent și lipsa de încredere în viitor. Această combinație vulnerabilizează societatea și creează un teren propice pentru manipulare și propagandă. Experții atrag atenția asupra necesității unor intervenții educaționale și instituționale urgente, menite să sprijine consolidarea memoriei democratice și încrederea cetățenilor în valorile libertății.
La 35 de ani de la Revoluție, România continuă să se confrunte cu dilema memoriei colective: cum să-și onoreze trecutul fără a-l idealiza și cum să construiască un prezent și un viitor solid, bazate pe lecțiile învățate din istorie.
