Sergei Nikolaevich Lazarev, autor și terapeut rus recunoscut pentru abordările sale asupra spiritualității, sănătății și autovindecării, oferă o perspectivă profundă asupra legăturii dintre iubire, sacrificiu și starea de bine fizică și spirituală. În lucrarea sa „Un remediu pentru toate bolile”, Lazarev subliniază că multe afecțiuni, inclusiv cancerul, pot apărea din lipsa unui sacrificiu autentic, iar înțelegerea profundă a acestui concept este esențială pentru evoluția spirituală și emoțională a individului.
Cancerul și importanța sacrificiului
Potrivit lui Lazarev, „cancerul apare adesea la persoanele care nu știu să facă un sacrificiu”. El definește sacrificiul ca fiind o pierdere voluntară, făcută din dragoste, prin care o persoană este dispusă să renunțe la timp, bani sau eforturi din compasiune, unitate și dorința de a ajuta. Disponibilitatea de a face un sacrificiu implică renunțarea la propriul „eu” uman pentru a permite manifestarea „eului” divin.
Sacrificiul ca act de autodistrugere în numele iubirii
Lazarev susține că sacrificiul reprezintă o formă de autodistrugere pentru iubire, iar acest act crește semnificativ aspirația individului către Dumnezeu și iubire. Deoarece Dumnezeu este sursa sănătății, fericirii și vieții, această aspirație continuă ajută la dobândirea acestor stări în timp.
Sacrificiul egoist și inutilitatea sa
Autorul avertizează asupra sacrificiilor motivate de egoism, făcute pentru statut sau laudă de sine. Astfel de gesturi nu au valoare spirituală. Lazarev citează cuvintele lui Hristos: „Tu, însă, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta să fie în ascuns; și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție”. Sacrificiul trebuie să fie făcut pentru iubire, nu pentru creșterea propriei importanțe, nici măcar în intimitate.
Pierderea, trădarea și dezvoltarea spirituală
Lazarev explică că pierderea, trădarea și înșelăciunea reprezintă sacrificii forțate care impulsionează dezvoltarea și iubirea. Cu cât iubirea crește în suflet în fața dificultăților, cu atât protecția divină este mai puternică. Protecția exterioară se bazează pe fapte active, însă protecția interioară se realizează prin iubire.
Impactul emoțiilor negative
Printre cele mai periculoase emoții se numără cele legate de pierderi majore. De exemplu, pierderea banilor provoacă tristețe, dar aceasta este adesea superficială, deoarece banii vin și pleacă. În schimb, trădarea sau năruirea speranțelor provoacă dureri sufletești mai profunde, care pătrund în subconștient și pot conduce la afecțiuni grave, mai ales dacă sentimentele înalte sunt jignite, cum ar fi în cazul pierderii unei persoane dragi.
Sufletul versus mintea conștientă
Lazarev recomandă să nu ne concentrăm exclusiv pe mintea conștientă, care oferă o imagine limitată a realității și generează agresivitate ca reacție de apărare. Sufletul, în schimb, este legat de subconștient, cunoaște viitorul și este pregătit pentru stres, făcând astfel omul mai fericit și mai rezistent.
Plata pentru fericire și renunțarea la atașamente
Autorul subliniază că trăirea prin suflet implică o plată: omul trebuie să fie capabil să piardă ceea ce prețuiește. După cum se spune în Biblie, cine pune ceva mai presus de Dumnezeu trebuie să piardă acel lucru. Iubirea față de Dumnezeu trebuie să fie mai intensă decât dorința pentru bani sau alte valori materiale.
Menținerea iubirii în fața pierderilor
Cu cât o persoană reușește să păstreze iubirea în suflet în ciuda pierderilor, cu atât merită să fie fericită. Totuși, mulți nu pot trece testele dureroase ale vieții, cum ar fi jertfa forțată sau durerea sufletească, chiar dacă încearcă să trăiască prin suflet.
Autodistrugerea și boala
O emoție agresivă puternică stocată în subconștient face dificilă revenirea la prioritatea sufletului. Reîntoarcerea la viața sufletească poate declanșa mecanisme de autodistrugere sau agresiune împotriva altora, favorizând apariția unor boli grave.
Crima împotriva iubirii și consecințele sale
Persoana care comite o „crimă împotriva iubirii” este constrânsă să trăiască doar prin mintea conștientă. Agresivitatea acumulată îl coboară la un nivel inferior, unde prioritizează doar interesele corpului, ceea ce, în final, duce la moarte, conform principiului Sodomei și Gomorei.
Drumul spre Dumnezeu
Lazarev afirmă că omul fie se dezvoltă apropiindu-se de Dumnezeu, fie se îndepărtează degradându-și sufletul. Procesul începe cu pierderea bogățiilor sufletești, continuă cu pierderea bogățiilor spirituale, legate de viitor, și culmină cu pierderea sănătății fizice.
Sergei Nikolaevich Lazarev
Fragment din cartea „Un remediu pentru toate bolile”
