Sâmbăta Mare reprezintă una dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox, marcând comemorarea patimilor și a morții lui Iisus Hristos. Această zi este însoțită de numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții pe care credincioșii români sunt îndemnați să le respecte cu strictețe.
Semnificația și ritualurile din Sâmbăta Mare
În această zi, credincioșii ortodocși comemorează răstignirea lui Iisus Hristos și suferințele prin care a trecut pentru mântuirea oamenilor. Seara, în cadrul slujbei de Înviere, credincioșii primesc Lumina Sfântă adusă de la Mormântul Sfânt din Ierusalim, un moment încărcat de simbolism și spiritualitate.
Rugăciunea specifică acestei zile exprimă misterul mântuirii: „În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharul și pe tron împreună cu Tatăl și cu Duhul ai fost, toate umplându-le, Acela ce ești necuprins Hristoase, Dumnezeule!”
Tradiții și superstiții respectate în Sâmbăta Mare
Conform credințelor populare, în timpul zilei de Sâmbăta Mare nu este recomandat să se doarmă, deoarece se spune că în această perioadă se deschid cerurile și Domnul poate vedea înlăuntrul ființelor. Dorințele formulate în această zi sunt considerate a avea șanse mari de a se împlini.
Un alt obicei popular este legat de slujba de Înviere: dacă cineva se împiedică în timpul acesteia, se spune că va avea un an dificil, plin de încercări.
De asemenea, tradiția românească prevede ca la slujba de Înviere credincioșii să poarte haine noi, considerând că acestea au un rol purificator asemănător apei. Acest obicei este foarte vechi și reflectă dorința de reînnoire spirituală și fizică odată cu sărbătoarea Paștelui.
Masa de Paște și simbolurile sale
Mielul este un preparat tradițional nelipsit de pe mesele românilor în ziua de Paște. Acesta are o semnificație profundă, fiind asociat cu Iisus Hristos, numit „Mielul lui Dumnezeu” în momentul răstignirii, simbolizând jertfa pentru mântuirea credincioșilor.
