Pe 22 iunie 2025, Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, o personalitate marcantă a vieții religioase românești din secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Această zi este dedicată comemorării vieții și activității sale, fiind o prilej de rugăciune și cinstire în rândul credincioșilor ortodocși.
Viața și activitatea Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul
Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul s-a născut în București, în anul 1765, într-o familie de rang înalt, cunoscută pentru bunul său renume. De mic, s-a remarcat printr-o inteligență deosebită, iar părinții săi i-au asigurat o educație aleasă, atât în domeniul științelor clasice, cât și în cel duhovnicesc.
Și-a continuat studiile la Colegiul „Sfântul Sava”, unde a intrat în contact cu monahii Dorotei și Gherontie, ucenici ai Sfântului Paisie de la Neamț. Influențat de discuțiile cu aceștia, a decis să urmeze calea monahală și în anul 1790 a părăsit școala pentru a se retrage la vechea Mănăstire Neamț.
Ulterior, Sfântul Grigorie Dascălul a petrecut o perioadă pe Sfântul Munte Athos, alături de duhovnicul său, Gherontie. La întoarcerea în țară, după ce Gherontie a fost ucis de tâlhari, Grigorie împreună cu un alt creștin l-au îngropat cu respect la Mănăstirea Anarhiri. După șapte ani, a reînhumat osemintele duhovnicului la Mănăstirea Neamț.
Întors în țară, s-a stabilit mai întâi la Mănăstirea Antim din București, apoi la Mănăstirea Căldărușani. În 1823, domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica l-a numit mitropolit al Țării Românești.
După cinci ani de activitate, Sfântul Grigorie Dascălul a fost exilat pentru o perioadă de peste patru ani. În 1833, s-a întors din exil și și-a reluat funcția de mitropolit. A trecut la cele veșnice pe 22 iunie 1834.
Rugăciunea către Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul
Credincioșii sunt îndemnați să rostească rugăciuni în cinstea Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, care este prezentat ca un ajutor al săracilor, ocrotitor al orfanilor și un dascăl de Dumnezeu insuflat:
„Veniți toți credincioșii, cu cununi de laudă să încununăm pe Grigorie, podoaba arhiereilor și lauda călugărilor, ajutătorul săracilor și ocrotitorul orfanilor, nădejdea păcătoșilor, tămăduirea bolnavilor și darul lui Hristos pentru neamul românesc, pe mitropolitul și dascălul cel de Dumnezeu insuflat căruia să-i zicem: Bucură-te, Sfinte Grigorie, ierarhul lui Hristos, cel ce te rogi pentru mântuirea sufletelor noastre.”
În continuare, rugăciunea îl evocă ca pe un exemplu de blândețe și înfrânare, o întărire a dreptei credințe și un izvor al înțelepciunii, care mijlocește pentru iertarea păcatelor și pacea lumii.
Este amintit ca un apărător neînfricat al credinței ortodoxe și un îndrumător al preoților și credincioșilor, care a îngrijit de tineri, orfani și bolnavi, lăsând în urmă învățături și scrieri de mare valoare pentru Biserica Ortodoxă.
Rugăciunea se încheie cu o invocație de binecuvântare și mijlocire către Dumnezeu, prin mijlocirea Sfântului Grigorie, cerând sprijin pentru cei bolnavi, mângâiere pentru cei îndurerați și înțelepciune pentru tineri, în speranța de a cânta împreună în Împărăția lui Dumnezeu.
