Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat o schimbare importantă în modul de acordare a sprijinului pentru plata facturilor la energie, care va lua în calcul veniturile beneficiarilor și nu doar nivelul consumului. Noua metodă, ce va fi implementată în baza Legii 226, urmărește să diferențieze ajutorul acordat persoanelor cu venituri foarte mari față de familiile cu venit minim, astfel încât sprijinul să fie mai echitabil și adaptat situației financiare a fiecăruia, potrivit romaniatv.net.
Schimbarea criteriilor de acordare a subvențiilor
Până în prezent, subvenția la energie era calculată exclusiv în funcție de consum, ceea ce însemna că un milionar sau chiar un multimiliardar beneficiau de același nivel de sprijin ca o familie cu dificultăți financiare. Ministrul Burduja a explicat la Digi24 că noul model va fi bazat pe venitul românilor, iar pentru o persoană singură venitul minim va fi stabilit astfel încât să reprezinte 48% din salariul minim. „Până acum un multimiliardar sau milionar din România avea același nivel de sprijin ca o familie care se chinuie cu venit minim pentru că se subvenționa pe nivelul de consum. Deci, dacă avea un apartament gol în Primăverii sau pur și simplu reducea consum undeva în Pantelimon sau în Ferentari, avea același nivel de sprijin și trecem la un model bazat pe venit”, a precizat oficialul.
Procedura de solicitare a ajutorului
Pentru a beneficia de noul sprijin, solicitanții vor trebui să depună o cerere, care poate fi transmisă online printr-o platformă dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) sau, pentru cei fără acces la digitalizare, direct la primărie sau la centrul de relații cu clienții al furnizorului de energie.
Cererea va conține date personale și informații despre componența familiei, iar verificarea acestora se va realiza prin colaborarea între STS, Evidența Populației și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). După validare, cardul de energie va fi alimentat lunar cu o sumă fixă, destinată acoperirii costurilor facturilor.
Ministrul a detaliat procesul: „Fiecare posibil beneficiar va trebui să depună o cerere, fie online, pe o platformă dezvoltată de STS, fie cei care nu sunt alfabetizați digital, la sediul primăriei sau la sediul furnizorului relația cu clienții Centru de Relații cu Clienții. Acea cerere este ulterior validată de STS, Evidența Populației, ANPIS. Ea este o cerere pe proprie răspundere. Deci acolo oamenii declară unde locuiesc, care este codul acela de identificare a locului de consum, CNP-ul, cine mai locuiește acolo, ce venituri au și dacă sunt validați se alimentează prin ANPIS acest card pentru energie, lună de lună, cu o sumă fixă.”
Impactul asupra persoanelor vulnerabile și comunicarea către public
Ministrul Burduja a recunoscut că modificarea poate fi neplăcută pentru anumite categorii, în special pentru persoanele vulnerabile care au un consum redus și care până acum plăteau facturi mici, în jur de 40-50 de lei lunar. Totuși, a asigurat că ajutorul va compensa în mare parte creșterea prețurilor, menținând astfel factura aproape neschimbată pentru aceste familii.
„Pentru românii vulnerabili, cei care în general au și un consum mic la energie și care au plătit până acum, să spunem, facturi de 50 lei, 40 lei pe lună și care ar s-ar confrunta într-adevăr cu facturi probabil de 80 lei, de 90 lei, am încercat să acoperim cât mai mult din această diferență, astfel încât factură lor să rămână aproape la fel”, a explicat ministrul Energiei.
De asemenea, oficialul a subliniat că, în absența plafonării universale, majoritatea românilor vor resimți creșterea reală a prețurilor la energie și a reiterat necesitatea unei comunicări transparente către cetățeni. „Există o asemenea creștere pentru un român care are probleme financiare, are venituri mici. Sigur că 30-40 lei în plus pe lună reprezintă o povară pentru ceilalți. Probabil că este un lucru, cum să vă spun, neplăcut, dar totuși trebuie să le spunem românilor adevărul că acesta este prețul real al energiei electrice de pe piață. Astăzi, în în acest univers existăm ca Românie, ca Europă și așa mai departe”, a conchis Sebastian Burduja.
