Ziua a treia de Paște, cunoscută în tradiția ortodoxă sub denumirea de Marțea Albă sau Marțea Luminiată, este marcată anual printr-o serie de obiceiuri și interdicții care subliniază importanța spirituală a acestui moment. Această zi, evidențiată în calendarul bisericesc cu Crucea Roșie, se caracterizează prin respectarea unor reguli stricte privind activitățile cotidiene și prin manifestări de solidaritate comunitară.
Conform tradiției, în Marțea Albă nu se spală, nu se calcă și nu se lucrează pământul, pentru a menține sacralitatea sărbătorii. De asemenea, se recomandă consumul de brânză, iar credințele populare menționează evitarea băii în această zi pentru a preveni albirea prematură a părului.
Obiceiuri regionale și gesturi de comuniune
Practicile din această zi variază în funcție de regiune. În numeroase zone ale țării, credincioșii oferă pomană constând în pască și vin roșu, simboluri ale generozității și ale comuniunii în cadrul comunității. Femeile aduc pomană din pasca rămasă după masa de Paște, însoțită de vin roșu, pentru a împărtăși bucuria Învierii.
În special în Moldova, există obiceiul ca finii să dăruiască nașilor și cumetriilor nu doar pască, ci și colaci, iar vizitele făcute în prima zi de Paște sunt întoarse în Marțea Albă. Această practică întărește legăturile sociale și spirituale între membrii comunității, reflectând importanța relațiilor de rudenie spirituală.
Marțea Albă, zi nelucrătoare și parte a Săptămânii Luminate
Marțea Albă este considerată o zi nelucrătoare în tradiția ortodoxă. Pe parcursul Săptămânii Luminate, credincioșii continuă să marcheze Învierea prin vizite reciproce între comunități, menținând astfel vie memoria și spiritul sărbătorii fundamentale a Paștelui.
