Se rupe vortexul polar peste România? Ce se va întâmpla cu vremea de sărbători, anunțul experților

Fluctuațiile termice recente din luna noiembrie, care au adus ninsori timpurii în zonele urbane, au readus în atenția publică subiectul vortexului polar. Deși există temeri legate de o iarnă grea, specialiștii precizează că severitatea sezonului rece depinde direct de stabilitatea acestui sistem atmosferic, notează Ziar Obiectiv.

Meteorologii estimează o posibilă slăbire a vortexului în viitorul apropiat, fapt ce ar permite maselor de aer polar să avanseze spre latitudini medii. Acest context a generat speculații conform cărora România ar putea fi lovită de viscole și ninsori abundente, inclusiv pe durata sărbătorilor de iarnă.

Pentru a explica aceste scenarii, Lucian Sfîcă, profesor la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a precizat pentru Antena 3 că vortexul polar nu este un eveniment ocazional, ci o prezență constantă care definește iarna în fiecare an.

“Un fenomen are o apariție punctuală, atât temporal, cât și spațial. Vortexul polar este o stare în care se găsește atmosfera în regiunea polară ce constă într-o anumată distribuție a presiunii atmosferice, mai ales în păturile înalte ale troposferei. El în mod curent este controlat de momentele din an.

În timpul iernii, aerul rece din zona polară se extinde mai mult către altitudini temperate.

Este normal să se întâmple asta, nopțile polare sunt lungi și determină perioade de răcire intensă, iar în timpul verii se retrage foarte mult în jurul polului și nu mai este foarte coerent spațial, poate să fie rupt, spart în diverse sectoare, pentru că se încălzește la nivelul întregii emisfere.

Atunci când vortexul polar al emisferei nordice se restrânge către poli vara, se extinde vortexul polar al emisferei sudice, pentru că acolo este iarnă. Lucrul ăsta merge într-un dans perpetuu, de-a lungul anilor”, a explicat profesorul universitar.

Expertul subliniază o regulă generală: un vortex polar concentrat în jurul Polului Nord favorizează ierni mai blânde la latitudinile medii. În schimb, când acesta este slăbit sau fragmentat, aerul rece poate evada spre sud, crescând riscul unor fenomene meteorologice severe.

Cu toate acestea, prognozele pe termen lung rămân incerte. Din cauza variabilității acestui sistem, este imposibil de determinat cu exactitate, cu mult timp înainte, ce regiuni vor fi afectate de valurile de frig.

„În momentul în care, din condiții de circulație atmosferică ajunge să nu mai fie atât de izolat la poli și să coboare spre latitudini temperate se face mai frig în zona temperată, iar aerul cald poate să își găsească dinspre Tropice loc chiar către zona polară. Asta este o variabilitate în care vortexul polar se poate afla într-o iarnă sau alta, care totuși nu poate să fie prezisă cu o perioadă foarte mare de timp înainte. Nu vom avea o predicție foarte clară a acestei stări a atmosferei terestre la latitudini polare, încât toată discuția care se face acum este în bună măsură speculativă. Nu putem avea un grad foarte mare de precizie a evoluției acestui vortex, astfel încât să știm dacă el va fi mai limitat la zona polară sau dacă se va extinde către latitudini mici și va fi mai puțin organizat, adică mai puțin omogen la latitudini mari”, a precizat Lucian Sfîcă.

O eventuală destabilizare a vortexului nu înseamnă automat o iarnă grea pentru România. Masele de aer rece dislocate pot lovi alte zone, cum ar fi America de Nord sau Siberia, lăsând Europa într-un regim termic mai cald.

“Noi putem să fim fie în zona extrem de rece, fie în zona extrem de caldă. Din punct de vedere meteorologic ca prognoză, discuția este supraevaluată. Noi nu știm nici faza exactă în care va fi vortexul și nu știm nici dacă, în condițiile în care el va dezorganizat, aerul rece care se poate deplasa spre latitudini sudice va ajunge la noi. Că asta se poate întâmpla este o chestiune de probabilitate dar discuția despre ceva garanții care ne pot fi oferite despre cum va fi iarna plecând de la vortexul polar au o doză speculativă.

Discuția despre spargere vizează niște semnale că el va fi mai puțin organizat în această iarnă, dar acea dezorganizare poate să ducă la un caracter selectiv al zonelor în care va fi foarte rece. Se poate întâmpla să fie în Europa? Există o șansă, dar nu poți să prognozezi foarte clar unde va aunge aerul rece și cum va impacta fiecare zonă a latitudinilor temperate”.

“Ruperea vortexului polar poate să apară sistematic o dată la câțiva ani și să aducă episoadele cele mai complicate de iarnă pe care am putea să ni le amintim în momentul de față, însă e prematur să oferim garanția unei ierni grele la noi pentru că se rupe vortexul polar. Au fost ani în care pe seama acestei ruperi a vortexului polar am avut chiar temperaturi foarte ridicate, pentru că nu am fost în zona aceea în care aerul rece să ajungă”.

În contextul încălzirii globale, tiparul iernilor din România s-a modificat, observându-se o trecere de la ninsori timpurii la temperaturi ridicate în preajma sărbătorilor. Totuși, climatologul avertizează că schimbările climatice nu elimină riscul apariției unor episoade de ger autentic.

“Orizontul de așteptare în condițiile climatice actuale este mai degrabă că temperaturile vor fi mai mari decât mediile multianuale, adică vom avea o iarnă posibil mai caldă, dar ceea ce putem să reținem este că în condiții de schimbare climatică, cu sau fără vortex polar putem să avem inclusiv în iernile viitorului dominate de această schimbare climatică episoade de frig accentuat de câteva zile sau săptămâni ca altădată, iarnă în adevăratul sens al cuvântului. Nu ne putem culca pe o ureche că e schimbare climatică și iată că asta ne salvează de iernile grele. Dacă nu ar fi vorba de rupere acestui vortex polar nu înseamnă că nu putem avea alte condiții care să aducă aerul polar la noi. Deci de iarnă nu scăpăm nici în schimbare climatică, chiar dacă ea nu va fi atât de persistentă”, a conchis profesorul universitar.