Discuțiile privind pensiile speciale ale magistraților au fost reluate după declarațiile Elenei Costache, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a afirmat că o pensie echivalentă cu 70% din salariul net, aproximativ 11.309 lei, este insuficientă pentru un magistrat. Aceasta a subliniat că independența sistemului judiciar depinde, printre altele, și de asigurarea unui venit considerat decent după pensionare. În paralel, Guvernul a anunțat un plan de reformă a pensiilor speciale, care include creșterea vârstei de pensionare și modificarea condițiilor de calcul.
Într-un interviu acordat Digi24, Elena Costache a explicat că pensiile calculate la 70% din salariul net nu asigură un venit suficient pentru magistrați, având în vedere că aceștia nu pot obține venituri suplimentare din activități juridice private după pensionare.
Întrebată dacă suma de 70% din ultimul salariu net i se pare mică, președinta CSM a răspuns tranșant:
„Ar trebui să fac un calcul exact, nu l-am făcut încă. Acum o să îmi asum și un răspuns direct – da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin”.
Costache a detaliat și nivelul veniturilor actuale ale magistraților din România:
„Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, net lunar: 20.000 de lei, are o virgulă… 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. (Ar fi 11.309 lei pensie – n.r.). În ce condiții? Ca să ieși la pensie cu această pensie, ce înseamnă? La ce vârstă? 65 de ani. Dom’le, eu nu am nevoie să fac nimic ca judecător”.
Totodată, ea a subliniat că magistrații nu pot să-și completeze veniturile după pensionare prin consultanță juridică privată:
„Eu nu pot, după ce judec un dosar, să mă duc să îmi deschid un birou de consultanță de avocatură și să acord consultații juridice și să mai câștig niște bani. Și atunci toată lumea a fost de acord: să nu picăm în acest păcat al comparațiilor care nu-și au rostul. Din toate punctele de vedere suntem unici, nu am de ce să mă feresc de acest cuvânt. În primul rând, omul la care faceți referire nu cred că a dat examenele pe care le-am dat noi ca să ajungem în profesie. Nu este ușor să ajungi magistrat”, a adăugat Elena Costache.
Președinta CSM a insistat că, în ciuda percepției publice, veniturile magistraților nu sunt exagerate și a atras atenția asupra importanței menținerii unui sistem judiciar independent:
„Să se uite un pic la toate aspectele pe care le-am prezentat și să se gândească în primul rând ce fel de Justiție vor într-un stat democratic. Vor în ce să se transforme justiția? Să fie o justiție aservită, o justiție slugă cui?”, a afirmat Costache.
De asemenea, ea a făcut un apel la înțelegerea nevoii de independență financiară a magistraților:
„Dar nu suntem oameni? Noi cum trăim? Noi trăim în afara emisferei? Noi nu trăim? Nu mâncăm? Nu bem? Nivelul nostru de trai este un nivel normal, este un nivel mediu zic eu. Sunt mult mai multe pături sociale, straturi sociale sau ce mai vreți dumneavoastră, dar pe mine nu mă interesează chestiunea asta. Suntem puși în situația de a ne transforma în proprii noștri avocați. Nu este normal așa ceva. Oamenii trebuie să înțeleagă că fără o justiție independentă, societatea nu are cum să funcționeze normal”, a mai spus șefa CSM.
În contextul declarațiilor Elenei Costache, Guvernul a anunțat noi măsuri pentru reforma pensiilor speciale ale magistraților. Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți principalele propuneri care vizează modificarea regulilor actuale.
Printre schimbările majore propuse se numără:
Premierul a explicat motivarea acestor măsuri:
„Propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție în pensie la vârsta standard de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul din România să iasă la pensie mai repede, dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente din pensie”, a explicat Ilie Bolojan.
Imediat după anunțul Guvernului, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis că măsurile propuse „încalcă flagrant principiile Constituției” și a avertizat că reforma riscă să afecteze independența justiției.
La rândul său, primarul Capitalei, Nicușor Dan, a comentat situația într-o conferință de presă, declarând:
„Președintele nu e un notar”, criticând lipsa de predictibilitate privind datele de pensionare ale magistraților și menționând că aceștia nu precizează în cererile lor data exactă de ieșire din sistem.
Conflictul privind pensiile magistraților rămâne deschis, între solicitările CSM de menținere a unor venituri considerate „decent compensate” și dorința Guvernului de a limita cheltuielile cu pensiile speciale, în efortul de a respecta angajamentele bugetare și de reformă.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]