În data de 29 mai, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfânta Muceniță Teodosia, fecioara din Tir, care, deși nu împlinise încă 18 ani, și-a dedicat viața întăririi credincioșilor în închisoare, persecutate pentru refuzul de a se închina idolilor. Capturată de ostași, Teodosia a fost adusă în fața ighemonului Urban, care a supus-o unor chinuri cumplite. În ciuda torturii, tânăra și-a păstrat credința neclintită, iar miracolele care au urmat au întărit convingerea credincioșilor în sfințenia ei.
Viața și martiriul Sfintei Teodosia
Originară din cetatea Tir, Sfânta Teodosia provenea dintr-o familie de închinători la idoli, însă ea s-a distanțat de aceste practici și a ales calea credinței creștine. În timpul persecuțiilor împotriva creștinilor, în special sub împăratul Maximian, tânăra se apropia de prizonierii creștini închiși pentru refuzul de a se închina idolilor, întărindu-i și încurajându-i în dreapta credință.
Prin această atitudine, a fost prinsă de ostași și dusă în fața ighemonului Urban, care, neputând să o determine să renunțe la credință, a supus-o unor chinuri groaznice. Trupul îi era strujit cu unghii de fier până când oasele i se vedeau, însă Sfânta Teodosia a răbdat cu un chip luminos, aparent nepăsător la suferințe.
Deși ighemonul a poruncit să fie aruncată în mare cu o piatră legată de gât, o minune s-a petrecut: îngerii au adus-o nevătămată la țărm. A fost apoi supusă din nou judecății și predată fiarelor sălbatice, care însă nu i-au făcut rău. În cele din urmă, a fost decapitată, iar din gura ei a ieșit o porumbiță care s-a ridicat spre cer.
După moarte, Sfânta Teodosia s-a arătat părinților săi în slavă, îmbrăcată în straie luminoase, pentru a le dovedi că suferințele ei nu au fost zadarnice și pentru a întări credința în jertfa sa.
Acatistul Sfintei Mucenițe Teodosia
Acatistul dedicat Sfintei Teodosia este o rugăciune importantă pentru credincioși, care pot cere mijlocirea ei la Dumnezeu în orice moment. Ea este considerată o mare mijlocitoare și un sprijin pentru cei ce o cinstesc cu evlavie și dragoste.
Troparul la Acatistul Sfintei Mucenițe Teodosia, glasul al 2-lea, o evidențiază ca pe un „vas iubit al lui Hristos” și „locaș iubit al Preasfântului Duh”, care prin răbdarea sa a învins pe vrăjmaș și s-a mutat la cer, cerând milă pentru cei ce o cinstesc.
Fragmente din Acatist
Condacul 1: „Luând asupra ta puterea Crucii și surpând tăria vrăjmașului cu bună știință, ai lovit de răbdarea ta și durerea trupului și ocara păgânilor, primind cununa de crini a mucenicilor lui Dumnezeu…”
Icosul 1: „Cetele de Îngeri s-au adunat pe pământ din porunca Domnului Hristos și te-au întărit în a-I urma pe drumul Crucii, Sfântă Teodosia…”
Pe tot parcursul acatistului, Sfânta este lăudată pentru curajul său în fața prigonirii, pentru puritatea și credința sa statornică, dar și pentru minunatele minuni săvârșite în timpul martiriului.
Rugăciune către Sfânta Teodosia
Rugăciunea la Acatistul Sfintei Mucenițe Teodosia subliniază puterea ei de a întări credința și de a scoate credincioșii din „apa mării ispitelor”, ajutându-i să biruie răul și să primească bucuria mântuirii. Este invocată să închidă gura fiarelor care caută să înghită sufletele și să ofere curaj celor încercați de părinți necredincioși sau alte ispite.
La finalul rugăciunii, se cere mijlocirea Sfintei pentru ca toți să primească „bucuria celor care au luptat pentru Hristos până la capăt” și să se bucure împreună cu ea în Împărăția lui Dumnezeu.
Rugăciunea se încheie cu otpusul: „Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.”
