Pe 23 aprilie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Mucenic Gheorghe, cunoscut drept Purtătorul de biruință și unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul ortodox. În tradiția populară românească, Sfântul Gheorghe, denumit și „Sangiorz”, este asociat cu Cavalerul Trac și marchează începutul verii pastorale, care se încheie la sărbătoarea Sfântului Dumitru, când începe iarna pastorală.
Rolul simbolic al Sfântului Gheorghe în calendarul popular
Conform credințelor populare, Sfântul Gheorghe și Sfântul Dumitru dețin „cheile vremii”, pe care le poartă la brâu. Sangiorz deschide vara pe 23 aprilie, în timp ce Sanmedru (Sfântul Dumitru) închide vara și dă startul iernii pe 26 octombrie. Se spune că în noaptea de Sfântul Gheorghe cerurile se deschid, animalele „vorbesc”, iar comorile ascunse „ard”, adică se fac vizibile prin flacăra care dansează deasupra lor.
Obiceiuri și superstiții de Sfântul Gheorghe
În satele tradiționale, de Sfântul Gheorghe se practică obiceiul sorcovitului cu urzici, menit să asigure sănătate, hărnicie și agilitate tot anul. De asemenea, în această zi se culeg plante medicinale, iar busuiocul de dragoste este semănat în zori. Acesta era udat cu gura și purtat de fete în păr sau la brâu în timpul horelor. Se crede că oamenii care dorm de Sfântul Gheorghe „iau somnul mieilor” și vor fi somnorosi pe tot parcursul anului.
Tradiția mai spune că cei care se încing cu ramuri verzi evită durerile de mijloc, iar scăldatul în ape curgătoare înainte de răsăritul soarelui aduce sănătate și curățare de rele. Busuiocul semănat înainte de răsărit este considerat simbol al cinstei, iar cel ce se spală cu roua de pe el va fi respectat de toată lumea.
Tot în această zi, oamenii se cântăresc pentru a-și asigura sănătatea și protecția împotriva farmecelor. Preoții și credincioșii ies în câmp cu crucea și săvârșesc rugăciuni pentru ploaie și protecția culturilor agricole.
Îngrijirea gospodăriei și superstiții legate de bani
Gunoiul adunat de Sfântul Gheorghe este pus la rădăcina pomilor pentru a asigura o rodire bogată. Dacă ziua este ținută ca zi de post, se spune că laptele animalelor va fi slab pe tot anul. De asemenea, se adună plante medicinale de pe câmp care se păstrează pe parcursul anului. Roua sau ceața de Sfântul Gheorghe sunt considerate semne ale unui an bogat în recoltă.
În această zi nu este bine să dai nimic împrumut și este recomandat să recuperezi datoriile, pentru a nu rămâne dator tot anul. De asemenea, se evită certurile, iar dacă există neînțelegeri, acestea trebuie împăcate pe 23 aprilie.
Un alt obicei este împodobirea stâlpilor porții cu ramuri de salcie înmugurită pentru protecție împotriva bolilor și pagubelor.
Protecția împotriva relelor și ritualuri specifice
- Oamenii se cântăresc pentru a rămâne sprinteni până anul următor, când tradiția se reînnoiește.
- Gospodarii dau foc gunoiului și vechiturilor, iar cenușa amestecată cu untură este folosită pentru ungerea ușilor și ferestrelor grajdurilor, cu scopul de a ține departe strigoii care ar putea fura animalele.
- Bărbații evită să iasă cu capul descoperit, pentru a nu fi prinși de „strigoi” și transformați în cai.
- Se crede că stropirea gospodăriei, la primele ore ale dimineții, cu apă neîncepută din fântână și apoi cu agheasmă alungă orice vrajă.
Rugăciuni pentru ploaie și recolte bogate
În ziua de Sfântul Gheorghe, preoții și credincioșii ies în câmp pentru rugăciuni menite să aducă ploaie și să protejeze culturile împotriva manei. Dacă în această zi este multă rouă sau ceață, se consideră un semn al unui an bogat. Ploaia de Sfântul Gheorghe este asociată cu recolte bogate de grâu și fân.
