Sărbătoarea Sfântului Ilie, una dintre cele mai importante din calendarul ortodox, este celebrată anual pe 20 iulie. În 2025, această zi de mare încărcătură spirituală cade într-o duminică, oferind credincioșilor un prilej special de rugăciune, reflecție și păstrare a tradițiilor care însoțesc ziua. Obiceiurile și interdicțiile specifice acestei sărbători sunt respectate cu strictețe, în special în mediul rural, unde credința și superstițiile sunt încă profund înrădăcinate.
Cine a fost Sfântul Ilie și ce simbolizează sărbătoarea
Sfântul Ilie Tesviteanul este recunoscut în tradiția creștină ca un proroc important al Vechiului Testament, cunoscut pentru credința sa neclintită în Dumnezeu. El este considerat protectorul recoltelor, al apicultorilor și al persoanelor care se tem de trăsnete. De asemenea, Sf. Ilie este văzut ca un aducător de ploi în perioadele de secetă și ca un răzbunător al celor care păcătuiesc.
În anul 2025, ziua de Sfântul Ilie cade pe 20 iulie, într-o duminică, moment ales de mulți credincioși pentru a participa la slujbe speciale. În această zi, se pomenesc și morții, fiind una dintre cele mai importante ocazii de rugăciune pentru sufletele celor adormiți.
Tradiții și obiceiuri asociate zilei de Sfântul Ilie
Ziua de 20 iulie este marcată de numeroase obiceiuri rurale transmise din generație în generație. În special în zonele montane și în satele tradiționale, bătrânii respectă câteva reguli esențiale:
- Sfințirea merelor – Consumarea merelor este permisă doar după ziua de Sfântul Ilie, deoarece se spune că gustarea lor înainte poate aduce ghinion asupra casei și familiei.
- Recoltarea mierii – Apicultorii duc la biserică primele borcane cu miere pentru a fi binecuvântate, apoi le oferă celor nevoiași, considerând acest gest o jertfă pentru belșug și protecție.
- Interdicția muncii – Nu se lucrează în această zi, în special în agricultură sau gospodărie, pentru a nu atrage pedepse divine sub forma furtunilor sau grindinei.
- Împărțirea fructelor și colacilor – Femeile oferă mere, struguri sau prune (dacă sunt copți), alături de lumânări aprinse, în memoria celor adormiți.
- Interdicția de a spăla sau coase – Aceste activități sunt considerate păcate mari în ziua Sfântului Ilie.
Semnificația interdicției privind consumul merelor înainte de 20 iulie
În anumite regiuni, doar copiii mici bolnavi pot mânca mere înainte de această dată, însă numai după ce părinții rostesc rugăciuni speciale pentru iertare. În alte zone, respectarea acestei reguli este mai strictă, iar merele nu pot fi atinse decât după ce sunt binecuvântate în biserică.
Pe lângă dimensiunea religioasă, această tradiție are și o semnificație simbolică: merele sunt considerate fructele lui Dumnezeu, iar consumul lor fără binecuvântare este interpretat ca un act de nesupunere spirituală.
O zi de spiritualitate și continuitate culturală
Sfântul Ilie rămâne o sărbătoare esențială pentru spiritualitatea românilor, îmbinând elemente religioase cu obiceiuri străvechi transmise oral de-a lungul secolelor. Respectarea tradițiilor din 20 iulie reprezintă nu doar o manifestare de credință, ci și un semn de continuitate culturală și respect pentru valorile ancestrale.
Mai mult decât o serie de interdicții și superstiții, această zi reflectă legătura profundă dintre om și divinitate, între natură și spiritualitate. Fie că aleg să participe la slujbe, să respecte tradiția merelor sau să se roage pentru ploaie, credincioșii sunt îndrumați să prețuiască simplitatea și puterea rugăciunii în fața provocărilor vieții.
