În data de 20 iulie 2025, creștinii ortodocși sărbătoresc cu cruce roșie prăznuirea Sfântului Ilie Tesviteanul, un important proroc al Vechiului Testament, în toate bisericile din România. Această zi este marcată prin slujbe speciale și tradiții care implică oferirea de pomană și binecuvântări.
Duminică, 20 iulie 2025, în calendarul ortodox este evidențiată cu cruce roșie ziua de prăznuire a Sfântului Ilie Tesviteanul, un personaj emblematic al credinței creștine. Deși în această zi nu se oficiază parastase pentru cei adormiți, din cauza că pică într-o duminică, credincioșii pot face fapte caritabile prin oferirea de alimente de pomană în memoria celor plecați.
În dimineața zilei de 20 iulie, în toate bisericile ortodoxe are loc Sfânta Liturghie, iar la finalul acesteia preotul rostește o rugăciune specială de sfințire a bucatelor aduse de credincioși. După sfințire, aceste alimente sunt împărțite celor nevoiași din apropierea bisericii.
Conform tradiției populare, este obiceiul ca în această zi să se împartă roadele verii, precum:
De asemenea, se pot oferi și alte daruri cu caracter religios sau simbolic, cum ar fi flori, busuioc, icoane cu Sfântul Ilie, cărți de rugăciune și candele.
Sfântul Ilie Tesviteanul a fost fiul lui Sovah și a trăit în cetatea Tesva, situată în Galaad, pe malul estic al Iordanului, de unde i se trage și numele. El a trăit cu peste 800 de ani înainte de nașterea lui Hristos, pe timpul domniei regelui Ahab al Israelului, potrivit informațiilor publicate de basilica.ro.
Regele Ahab era căsătorit cu Izabela, o prințesă feniciană originară din Sidon, care adora zeul Baal, o divinitate importantă a fenicienilor. Izabela îl influența pe rege să renunțe la credința în Dumnezeul adevărat și să se închine idolilor. Ahab a urmat această influență, construind temple păgâne și îndemnând poporul să se închine la idoli.
Sfântul Ilie s-a prezentat la curtea regelui pentru a-l mustra și a-l îndemna să revină la credința strămoșească. Văzând că eforturile sale nu au succes, a avertizat că asupra țării se va abate o foamete devastatoare, ce va dura trei ani și jumătate, ca o pedeapsă divină pentru lepădarea de credință. Din această cauză, regele a dorit să-l elimine.
Prorocul s-a refugiat în Valea pârâului Chedron, unde nu putea fi găsit de oamenii regelui.
După cele trei ani și jumătate de foamete, Sfântul Ilie s-a întors la curtea regelui Ahab și a organizat o jertfă pe muntele Carmel. Dumnezeu a trimis foc din cer care a mistuit jertfa, demonstrând adevărul credinței lui Ilie. Martorii acestei minuni au exclamat: „Dumnezeul lui Ilie este Dumnezeul cel adevărat!”
Poporul, convins de puterea adevăratei credințe, a pedepsit slujitorii falși ai lui Baal, oprind astfel înșelăciunea. Foametea s-a încheiat când o ploaie binecuvântată a venit ca răspuns la rugăciunea prorocului.
Conform tradiției Bisericii Ortodoxe, Sfântul Ilie va reveni pe pământ înainte de sfârșitul lumii, ca vestitor al celei de a doua veniri a lui Hristos. El va denunța fățărnicia Antihristului și va suferi martiriul, fiind înviat apoi de Mântuitor.
Sfântul Ilie este considerat unul dintre cei mai importanți proroci ai Vechiului Testament, iar sărbătoarea sa este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox, semnificând o zi cu deosebită importanță liturgică. Tradițiile legate de această zi continuă să fie respectate cu strictețe în comunitățile ortodoxe, reflectând atât dimensiunea spirituală, cât și aspectele sociale ale credinței.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]