Un accident rutier tragic petrecut în noaptea de 16 spre 17 iunie 2022 în cartierul Păcurari din Iași, soldat cu patru decese și trei răniți, a ajuns la final în instanță. Șoferița implicată, aflată sub influența alcoolului și cu o viteză dublă față de limita admisă, încearcă să-și reducă pedeapsa prin invocarea responsabilității victimelor, însă Curtea de Apel a respins aceste argumente, menținând acuzațiile inițiale, conform informațiilor publicate de Ziarul de Iași.
Detaliile accidentului
Adina Ghervase, conducând un Alfa Romeo cu o alcoolemie de 1,13 la mie, a pierdut controlul mașinii în curba de la AMRS, deplasându-se cu 148 km/h, o viteză dublă față de cea considerată sigură pentru acea zonă. Vehiculul a lovit zidul unei clădiri, după care a ricoșat într-un grup de șapte muncitori de la Citadian SA care lucrau la o gură de canal. Impactul a fost fatal pentru patru dintre aceștia, doi au fost grav răniți, iar unul a suferit răni ușoare.
Procesul și solicitările părților
Tribunalul Iași a condamnat-o pe Ghervase inițial la 24 de ani de închisoare pentru omor calificat, tentativă la omor calificat și conducere sub influența alcoolului. În apel, șoferița a cerut reîncadrarea faptelor în ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, ceea ce ar fi redus semnificativ pedeapsa, sub 10 ani. Apărarea a susținut lipsa intenției indirecte și a argumentat că faptele au fost cauzate de o culpă cu prevedere. În schimb, 25 dintre cele 32 de rude ale victimelor au solicitat o pedeapsă mai severă, inclusiv închisoarea pe viață, și majorarea daunelor civile.
Argumentele apărării și decizia instanței
Apărarea a arătat că Adina Ghervase conducea pe un drum cunoscut, într-un interval orar cu trafic redus și că ar fi încercat să frâneze la apariția muncitorilor, dar timpul fost insuficient. De asemenea, s-a invocat o posibilă neglijență în semnalizarea lucrărilor efectuate în zonă. În concluzie, s-a susținut că responsabilitatea accidentului trebuie împărțită între șoferiță și persoanele sau entitățile responsabile de semnalizarea corespunzătoare a lucrărilor.
Magistrații Curții de Apel au respins aceste argumente, subliniind că, la viteza de 148 km/h, evitarea accidentului era practic imposibilă. Judecătorii au explicat că, indiferent de experiența conducătoarei auto sau de caracteristicile autoturismului, distanța de frânare necesară la această viteză nu permitea prevenirea impactului cu victimele. De asemenea, s-a ținut cont și de faptul că ora târzie a nopții putea adăuga oboseală, amplificând efectele alcoolului.
În final, instanța a constatat că nu există dovezi că Adina Ghervase ar fi încercat să frâneze înainte de impact.
