Tradiția pe care puțini o știu! Ce nu ai voie să faci în casă pe 9 martie. De ce se mănâncă, de fapt, mucenici

Creştinii ortodocşi îi prăznuiesc pe 9 martie pe Sfinţii 40 de Mucenici, soldaţi creştini care au fost martirizaţi în secolul al IV-lea, în Sevastia Armeniei, pentru curajul de a nu-şi lepăda credinţa în ciuda torturilor la care au fost supuşi. Dincolo de însemnătatea religioasă, această zi marchează în tradiția românească sfârșitul simbolic al iernii și debutul primăverii, fiind considerată în anumite zone și un început al noului an agricol, perioadă marcată de ritualuri pentru sporul casei.

Conform tradițiilor prezentate de Playtech.ro, una dintre cele mai importante datini este prepararea mucenicilor în formă de opt, cifră ce reprezintă echilibrul și infinitul. În Moldova, gospodinele prepară mucenicii prin fierbere într-un sirop cu nucă și scorțișoară, în timp ce în Muntenia aceștia sunt copți la cuptor și glazurați cu miere. Tradiția cere să fie pregătite 40 de astfel de preparate, care sunt ulterior împărțite prietenilor, rudelor sau oferite de pomană în memoria celor decedați.

Pe data de 9 martie, credințele populare impun anumite restricții în gospodărie pentru a nu atrage ghinionul sau pierderile financiare. Se spune că nu este bine să se facă curățenie generală, să se măture sau să se spele podelele, deoarece aceste acțiuni ar putea „alunga norocul” și bunăstarea din locuință. De asemenea, este evitată aruncarea obiectelor din casă, fiind recomandat ca timpul să fie dedicat mai degrabă pregătirii mesei festive și liniștii sufletești.

În diverse regiuni ale țării, se mențin și alte obiceiuri străvechi, precum aprinderea focurilor în curți pentru a alunga spiritele rele și frigul. Totodată, se crede că în această zi se deschid porțile Raiului, iar credincioșii vizitează bisericile pentru a aprinde lumânări pentru cei trecuți în neființă.

Vremea din această zi este considerată un indicator pentru întregul sezon: dacă ziua de 9 martie este însorită, se anticipează o primăvară frumoasă și o recoltă bogată. Astfel, sărbătoarea rămâne un reper cultural major, împletind rânduielile bisericești cu superstițiile și ritualurile arhaice ale satului românesc.