
Sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici, celebrată în fiecare an pe data de 9 martie, reprezintă un punct de reper esențial în spiritualitatea românească, împletind semnificațiile religioase cu tradițiile străvechi legate de Renault anului agrar. Potrivit Wikipedia, această zi marchează simbolic un „An Nou” de primăvară, suprapunându-se peste momentul echinocțiului.
Istoricul acestei sărbători datează din secolul al IV-lea, sub domnia împăratului Licinius, perioadă marcată de persecuții împotriva creștinilor. Cei 40 de martiri erau soldați în Legiunea a XII-a „Fulminata”, staționată la Sevastia, în Armenia. Pentru că au refuzat să renunțe la credința în Iisus Hristos, aceștia au fost supuși unor torturi cumplite, fiind aruncați în apele înghețate ale lacului Sevastia.
Relatările publicate de Creștinortodox.ro menționează că, după ce au supraviețuit miraculos înghețului, apa încălzindu-se prin rugăciune, comandanții au ordonat zdrobirea picioarelor lor cu ciocanele. Ultimul care și-a dat sufletul a fost tânărul Meliton, purtat spre carul mortuar chiar de mama sa, care nu a acceptat ca fiul ei să renunțe la credință pentru a fi salvat.
Deși tradiția creștină recunoaște 40 de martiri, folclorul geto-dacic păstrează cifra de 44, reprezentând numărul de zile dintre 9 martie și 23 aprilie. Sursa citată notează că în București fragmente din moaștele sfinților sunt adăpostite la lăcașuri precum Mănăstirea Antim, Schitul Darvari sau Bisericile Icoanei, Mihai Vodă, Dichiu și Sfântul Alexie.
Numele celor celebrați sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton și Aglaie.
În tradiția culinară, gospodinele pregătesc 40 de colaci numiți mucenici sau sfinți, modelați în forma cifrei 8. Potrivit Învietradiția.ro, acest simbol reprezintă echilibrul între divin și pământean, sugerând infinitul și viața veșnică. În Moldova, aceștia sunt de dimensiuni mari, copți și unși cu miere și nucă, în timp ce în Muntenia și Dobrogea se prepară varianta mică, fiartă în sirop aromat cu nucă și scorțișoară.
Pe lângă consumul mucenicilor, tradiția populară îndeamnă bărbații să bea 44 de pahare cu vin roșu, pentru a asigura fertilitatea și puterea de muncă pe parcursul anului. De asemenea, se obișnuiește aprinderea focurilor ritualice în curți și grădini pentru a „alunga frigul” și a scoate căldura din pământ. Aceasta este totodată ziua în care se încheie perioada schimbătoare a „babelor” și încep „moșii”, aducând vremea blândă.
Informațiile complete despre semnificația și obiceiurile acestui moment festiv au fost analizate și prezentate de Libertatea.ro. Din punct de vedere religios și social, ziua de 9 martie rămâne o sărbătoare a solidarității și a jertfei, fiind interzisă prestarea muncilor casnice solicitante, precum spălatul rufelor sau curățenia generală.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]