Tradiții de Dragobete pe care orice român trebuie să le știe! Ce să nu faci sub nicio formă pe 24 februarie ca să ai noroc

Românii celebrează pe 24 februarie propria sărbătoare a iubirii, Dragobetele, un moment marcat de renașterea naturii și de tradiții străvechi. Spre deosebire de manifestările comerciale specifice Valentine’s Day, această zi își are originile în folclorul autohton, simbolizând tinerețea și speranța, conform unei analize publicate de Adevărul.

În comunitățile rurale de odinioară, Dragobetele era recunoscut ca protector al îndrăgostiților. Celebra expresie „Dragobetele sărută fetele” amintește de un ritual în care băieții urmăreau fetele, iar un sărut obținut în această zi era considerat un semn de bun augur pentru relația lor pe parcursul întregului an. Sărbătoarea coincide cu momentul în care păsările își aleg perechea și încep construcția cuiburilor, element ce subliniază legătura strânsă dintre armonia umană și cea a mediului înconjurător.

Personajul mitologic Dragobete, identificat drept fiul Babei Dochia, este o figură chipeșă ce amintește de Cupidon sau Eros, dar care întruchipează în plus echilibrul naturii. În regiuni precum Valea Cernișoarei din Oltenia de sub Munte, tinerii obișnuiau să meargă în pădure pentru a culege primele flori de primăvară. Legămintele făcute cu această ocazie în urma jocurilor ritualice se transformau adesea în căsnicii de durată.

Obiceiurile de Dragobete implicau gesturi simbolice și ritualuri de frumusețe. Fetele și băieții adunau ghiocei, crezând în puterea magică a acestor flori de a aduce noroc în dragoste. O altă tradiție presupunea colectarea „zăpezii zânelor” de către femei, apa rezultată din topire fiind folosită pentru spălarea feței, în speranța menținerii atractivității. De asemenea, în sudul țării, bărbații se deghizau în haine femeiești pentru a amuza comunitatea în șezători.

Istoria consemnează că săptămâna 24 februarie – 2 martie, cunoscută ca Săptămâna Albă, era supranumită și „Săptămâna Nebuniilor”. Aceasta reprezenta ultima perioadă de petreceri înaintea Postului Paștelui, fiind momentul în care se organizau căsătorii pentru persoane care își găseau mai greu perechea, precum văduvele sau cei cu dizabilități.

Pentru anul 2025, Bucureștiul și marile orașe din țară au pregătit un program dens de evenimente. În Capitală, Muzeul Satului găzduiește un târg cu spectacole folclorice între 22 și 24 februarie. Agenda culturală include concerte susținute de Alternosfera la Arenele Romane, Irina Baianț la Ateneul Român, precum și reprezentații ale trupei Rift Of Hades în Quantic sau Carmen Chindriș & Taraful Rutenilor la Berăria H. Pe 23 februarie, publicul poate alege între Nicu Paleru, tributul U2 de la Hard Rock Cafe sau hip-hop cu Cedry2k.

Teatrul Național București propune pentru această perioadă piese precum „Preșul” sau „Exil”, în timp ce cluburile de comedie găzduiesc spectacole cu Natanticu, Teo și Vio. În țară, manifestările sunt la fel de diverse: la Arad se organizează cununii simbolice într-un igloo, Brașovul găzduiește Festivalul Mărțișorului, iar la Iași vor concerta trupele Țapinarii și Timpuri Noi. La Sibiu, Muzeul Astra propune vizitatorilor „Leagănul lui Dragobete”, în timp ce Timișoara organizează Harababura Fair și o expoziție felină internațională.

Superstițiile populare rămân o componentă importantă a acestei zile. Se spune că plânsul de Dragobete atrage ghinionul, în timp ce voia bună între doi tineri prevestește formarea unui cuplu. Bărbații sunt sfătuiți să fie extrem de atenți cu partenerele lor pentru a nu fi lipsiți de afecțiune tot anul, iar fetele care își vizează alesul în această noapte se crede că se vor mărita curând.