Pe data de 12 aprilie 2026, creștinii ortodocși vor celebra Învierea Domnului, una dintre cele mai fundamentale sărbători religioase, marcată pe tot cuprinsul României prin tradiții transmise din generație în generație. Evenimentul încheie perioada de șapte săptămâni a Postului Mare, început în februarie, interval dedicat nu doar restricțiilor alimentare, ci și purificării spirituale.
Pregătirile intense debutează în Săptămâna Mare, un rol central avându-l Joia Mare. În această zi, gospodarii termină curățenia generală, în timp ce în bucătării începe prepararea bucatelor specifice. Conform tradiției menționate de Redactia.ro, acum se vopsesc ouăle în culoarea roșie, simbolizând jertfa christică, și se coace pasca cu brânză și stafide, alături de preparatele din miel care amintesc de sacrificiul ritualic.
În prima zi de Paște, masa festivă este guvernată de ritualuri clare: primul aliment consumat trebuie să fie oul roșu. În numeroase localități, mâncarea este sfințită în prealabil, iar membrii familiei împart primul ou ciocnit pentru a asigura unitatea căminului. Totodată, purtarea hainelor noi în această zi semnifică reînnoirea, în timp ce lumina sfântă adusă de la slujbă este conservată pentru momentele dificile din restul anului.
A doua zi de sărbătoare aduce tradiții regionale distincte, precum „stropitul” din Transilvania, unde fetele nemăritate sunt vizitate de tineri care le stropesc cu parfum sau apă pentru a le dărui sănătate și frumusețe. În Ardeal, fertilitatea este celebrată prin decorarea unor pomi cu ouă vopsite. A treia zi de Paște păstrează, de asemenea, elemente arhaice: în Dobrogea se practică ritualul „Paparuda” pentru invocarea ploii, în timp ce în alte zone comunitățile se reunesc la jocuri populare în aer liber.
Diferențele culturale se reflectă și în alte zone geografice. În Maramureș, copiii vestesc Învierea pe la casele vecinilor, în Bucovina fetele spală clopotul bisericii în speranța unui destin norocos, iar în Moldova se practică spălatul feței cu apă în care au fost puse monede și ouă roșii. O tradiție aparte se regăsește în Țara Moților, unde tinerii care nu reușesc să păzească toaca bisericii sunt pedepsiți simbolic să organizeze o masă pentru comunitate.
Sărbătoarea este însoțită și de o serie de superstiții populare. Se crede că somnul în ziua de Paște atrage ghinionul, iar sarea nu trebuie folosită la consumul ouălor pentru a preveni transpirația excesivă. De asemenea, pentru protecția casei, unii credincioși așază fier sub prag sau păstrează oul roșu timp de 40 de zile ca talisman al norocului.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]