Pe 23 aprilie, creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai venerați sfinți ai lumii creștine. Numele său, provenit din limba greacă (Gheorghios), înseamnă „agricultor”. Tradițiile legate de această zi sunt respectate cu strictețe în multe zone rurale, iar în ajunul praznicului, pe 22 aprilie, se desfășoară o serie de obiceiuri menite să aducă noroc, sănătate și belșug în gospodării.
Tradiții în ajun de Sfântul Gheorghe
Pe 22 aprilie, în ajunul sărbătorii, se celebrează „Sângiorzul vacilor” sau „Alesul”, un obicei străvechi care marchează începutul anului pastoral. În această zi se aleg ciobanii, mieii și locul viitoarei stâne, se pregătesc oile pentru muls și se prepară primul caș.
Alungarea spiritelor malefice cu plante magice
Tot în ajun, gospodarii iau măsuri pentru a alunga spiritele rele și strigoii care, potrivit tradiției, umblă noaptea prin gospodării pentru a fura laptele vacilor. Pentru aceasta, se folosesc plante cu puteri protectoare, precum usturoiul, rugul de maces, pelinul, rostopasca și leușteanul.
Ritualul „colacul oilor” pentru spor la lapte
În multe regiuni, în ajunul sărbătorii, pe marginea găleții unde se mulge pentru prima dată laptele oilor se așază „colacul oilor”, un colac în formă de cunună, preparat din făină de grâu, apă și sare, uns cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi păstori care încearcă să îl rupă în două. Tradiția spune că păstorul care rămâne cu partea mai mare va avea noroc la producția de lapte pe parcursul verii pastorale. În unele zone, în locul colacului, se așază o cunună din ramuri verzi, considerată a avea puteri magice: sporește cantitatea de lapte și alungă forțele malefice, foarte active în ajunul praznicului.
Priveghiul din ajunul sărbătorii
În multe comunități rurale, oamenii priveghează toată noaptea în ajunul Sfântului Gheorghe. Această tradiție creștină are scopul de a menține vitalitatea și sănătatea pe tot parcursul anului.
Deschiderea Cerurilor și împlinirea dorințelor
Se spune că în noaptea de 22 spre 23 aprilie Cerurile se deschid, iar Sfântul Gheorghe îndeplinește dorințele celor care se roagă din suflet. O rugăciune specifică adresată Sfântului Mare Mucenic exprimă aceste speranțe:
„Sfinte Mare Mucenice, ai viețuit după vrednicia numelui tău. Ai luat pe umerii tăi Crucea lui Hristos și ai lucrat pământul cel întelenit de înșelarea diavolească. Ai stat în slavă înaintea scaunului Celui Ce le stăpânește pe toate. Fă-te acum mijlocitor al nevoilor noastre! Îngrădește-ne pe noi, nevrednicii, cu rugăciunile tale. Fii izbăvitor al celor robiți de păcate, ocrotitor al săracilor, doctor al bolnavilor. Fii îndrumător al celor rătăciți în întunericul acestei lumi. Izbăvește-ne, ca un milostiv, din toată nevoia. Și alungă tulburarea păcatelor și a primejdiilor de multe feluri. Și ne învrednicește pentru rugăciunile tale, să fim și noi buni cultivatori ai pământului vieții noastre! Amin!”
Ritualul cu grâu pentru o recolta bogată
Gospodarii duc vitele în holdele de grâu, iar când acestea se întorc, iau o mână de grâu. Boabele astfel culese sunt păstrate și amestecate în grâul care va fi semănat, pentru a asigura o recoltă bogată în anul următor.
O datină pentru spor la lucru
Pe 22 aprilie, gospodinele scot în curtea casei uneltele de țesut, credința fiind că astfel vor avea spor la lucru pe tot parcursul anului.
Obiceiuri pentru fetele de măritat
În ajunul Sfântului Gheorghe, fetele nemăritate își pot vedea ursitul privind într-o găleată plină cu apă. Tot în această noapte, ele seamănă usturoi, pe care îl păstrează până anul următor. Se crede că, mâncând usturoiul semănat cu un an înainte, vor fi binecuvântate cu sănătate și se vor căsători în scurt timp.
