Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), a detaliat luni prevederile legii propuse de Guvern pentru reforma Pilonului 2 și Pilonului 3, subliniind că aceasta ar avea un impact neutru asupra sistemelor de pensii private și că fondurile de pensii ar putea face față atât plăților curente, cât și vârfurilor de plată anticipate.
În discuție, Crăciun a amintit declarațiile anterioare ale șefului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și ale premierului Marcel Bolojan, care au avertizat că legea este necesară pentru a preveni destabilizarea fondurilor în 2030, când se așteaptă un vârf de plată. Proiectul guvernamental prevede, printre altele, limitarea la 25 % a sumei pe care un beneficiar o poate retrage dintr-o singură operațiune.
„Fondurile de pensii sunt lichide și pot face față plăților și vârfurilor de plată care vor veni”, a declarat Crăciun, adăugând că în prezent intrările de capital în sistemul de pensii private se ridică la 22 miliarde de lei, în timp ce ieșirile și plățile totale sunt de aproximativ 2 miliarde de lei, evidențiind o discrepanță favorabilă intrărilor.
Potrivit președintelui APAPR, vârful de plată este estimat să apară în aproximativ 15 ani. „Susținem legea pentru că introduce principii corecte, întâlnite în toate țările cu sisteme dezvoltate. Nu e ceva exotic”, a subliniat el.
Crăciun a reamintit că statul anunță încă din 2008 existența acestei legi, însă întârzierile „regretabile” au făcut ca implementarea să fie amânată cel puțin cu un an și jumătate.
„O proprietate privată vine și cu niște condiționări. Dacă ai o pădure, nu poți tăia toți copacii, dar asta nu e naționalizare”, a explicat Crăciun, evidențiind faptul că reglementările nu înseamnă expropriere, ci doar stabilirea unor limite.
În funcție de suma acumulată, legea prevede diferite opțiuni de retragere:
Garantează plata lunară pe toată durata de viață a beneficiarului. Riscul de longevitate este preluat de administrator. Dacă persoana trăiește mai mult de 10 ani de la pensionare, primește o sumă totală mai mare decât cea acumulată; în caz contrar, primește o sumă mai mică, iar banii neplătiți nu se moștenesc.
Pentru sume de până la 153 720 lei, se stabilește o plată lunară (de exemplu, 1 281 lei) pe o perioadă minimă de 10 ani, ultima lună fiind ajustată în funcție de randament.
Pentru sume care depășesc 153 720 lei, beneficiarul poate alege orice nivel de plată lunară, cu condiția ca perioada de plată să nu fie mai scurtă de 10 ani (adică suma/plată lunară > 120 luni). și, la fel, ultima lună se ajustează pentru randament.
Banii neplătiți în cadrul retragerii programate se moștenesc; odată epuizate fondurile, nu se mai efectuează alte plăți.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]