
Prof. Dr. Alexandru Blidaru, medic primar chirurgie generală, cu supraspecializare în chirurgie oncologică și ginecologie oncologică, explică care sunt principalele semne și simptome ale cancerului mamar, subliniind importanța recunoașterii acestora pentru un diagnostic precoce.
Conform specialistului, cel mai frecvent simptom inițial al cancerului de sân este apariția unei tumori nedureroase la nivelul sânului. Totuși, boala poate debuta și prin fenomene inflamatorii, precum roșeață, senzație de căldură, edem sau durere locală, scurgeri mamelonare, modificări ale tegumentelor și areolei, precum și prin apariția unei modificări la nivel axilar.
Prof. dr. Blidaru precizează că, de cele mai multe ori, durerea la nivelul sânului, care determină femeile să consulte un medic, nu este un simptom specific cancerului mamar. Durerea apare de regulă doar în stadii avansate ale bolii, astfel încât în majoritatea cazurilor reprezintă o alarmă falsă. De aceea, medicul recomandă efectuarea investigațiilor necesare și monitorizarea ulterioară.
Medicul subliniază că, în practica clinică, întâlnește frecvent două categorii de paciente: pe de o parte, femeile speriate, care acuză dureri mamare, dar la care nu se identifică nicio problemă, iar pe de altă parte, cele la care se descoperă o tumoare nedureroasă.
Prof. dr. Alexandru Blidaru atrage atenția că, dacă boala este depistată în stadiul I, când tumora are sub 2 centimetri, rata de supraviețuire la cinci ani depășește 95%, iar la zece ani se menține în jurul valorii de 90%. În stadii mai avansate, tumora poate să nu fie palpabilă și să nu prezinte simptome evidente, fiind detectată doar prin investigații imagistice precum ecografia sau mamografia. Aceste metode permit identificarea unor modificări de câțiva milimetri, ce pot reprezenta fie cancere în stadii incipiente, fie leziuni cu potențial de transformare malignă.
„Oricât ar fi de greu, trebuie să mergeți la medic și să efectuați o ecografie mamară anual, o mamografie la 12-18 luni după vârsta de 40-45 de ani, o ecografie abdominală și un examen citologic Babeș-Papanicolau o dată pe an. Aceste investigații de rutină pot schimba viața”, a subliniat medicul.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]