Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți seară, la finalul unei ședințe extraordinare de Guvern, adoptarea unor ordonanțe strategice vizând reforma administrativă și relansarea economiei. Printre măsurile asumate de Executiv se numără și creșterea vârstei de pensionare pentru angajații din poliție și armată.
Conform declarațiilor premierului, reforma administrației centrale va include auditarea riguroasă a cheltuielilor de personal și „creșterea vârstei de pensionare în sectoare care țin de ordine publică și siguranță națională”. Această decizie vine în contextul în care sindicatele din domeniul apărării și ordinii publice au semnalat deja că Legea 282/2023 prevede o majorare eșalonată a vârstei de pensionare pentru cadrele MAI și MApN.
Potrivit calendarului de implementare menționat de Adevarul.ro, vârsta de pensionare în aceste sectoare urmează să crească progresiv de la 60 la 65 de ani. Procesul va începe efectiv în anul 2031, când limita va deveni 61 de ani, și va continua anual până în 2035, când se va atinge pragul maxim de 65 de ani.
Documentul oficial privind reforma administrativă stipulează că Executivul va aproba, în interval de 30 de zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial, propunerile legislative ale MAI și MApN. Textul ordonanței prevede că reducerea de 10% a cheltuielilor de personal în instituțiile de apărare va fi compensată prin reforma sistemului de pensii militare de stat.
Premierul Ilie Bolojan a ținut să precizeze însă că vor exista și anumite excepții pentru personalul care activează în condiții de risc ridicat sau efort fizic intens. „Există în aceste zone situații în care solicitările fizice, efortul țin de niște condiții dificile de muncă. De exemplu, parașutiștii, jandarmii care sunt în linia 1, care în continuare trebuie să beneficieze de drepturi care să însemne ani de muncă echivalenți mai mai mari decât anii normali, deci o pensionare mai rapidă”, a explicat șeful Guvernului pe 18 februarie.
În România, pensiile de serviciu, cunoscute sub numele de pensii speciale, sunt administrate atât de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), cât și de casele sectoriale ale MApN, MAI și SRI. Pe lângă militari și polițiști, beneficiază de reglementări speciale diplomații, personalul aeronautic civil, parlamentarii, personalul auxiliar din instanțe și angajații Curții de Conturi.
În ceea ce privește magistrații, reforma prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, care ar urma să debuteze la 1 ianuarie 2026. Astfel, judecătorii și procurorii ar urma să atingă vârsta de pensionare de 65 de ani abia în anul 2042. Totodată, formula de calcul a pensiei acestora s-ar putea modifica, scăzând de la 80% la 55% din media indemnizațiilor brute, cu un plafon maxim de 70% din ultimul venit net.
Pentru restul categoriilor care beneficiază de pensii de serviciu, precum foștii funcționari parlamentari sau grefieri, vârsta de pensionare stabilită în prezent este de 60 de ani, iar cuantumul pensiei reprezintă 80% din media veniturilor brute din ultimele 12 luni de activitate.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]