Conflictul armat izbucnit în Orientul Mijlociu, alimentat de atacurile recente ale Israelului și Statelor Unite asupra Iranului, riscă să genereze unde de șoc economice resimțite direct și de consumatorii din România. O destabilizare a Strâmtorii Ormuz ar putea bloca fluxurile majore de țiței, conducând la scumpiri masive ale combustibililor la pompă, pragul de 10 lei pe litru devenind un scenariu plauzibil, conform unei analize publicate de Cancan.
Această zonă geografică, situată între Oman și Iran, reprezintă cea mai importantă arteră energetică a lumii. Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează zilnic aproximativ 20 de milioane de barili de petrol, volum ce acoperă aproape o cincime din consumul mondial. Orice perturbare a navigației în acest punct strategic ar putea declanșa o criză de aprovizionare pe piețele internaționale.
În prezent, pe piața locală, motorina de bază se comercializează cu sume cuprinse între 8,27 și 8,40 lei/litru, în timp ce benzina se situează între 7,93 și 8,09 lei/litru. Dumitru Chisățilă, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), atrage atenția că o creștere a prețului barilului de petrol pe fondul tensiunilor militare va pune presiune imediată pe costurile de la stațiile de alimentare.
Calculul specialiștilor arată că o scumpire a barilului cu 10 dolari adaugă automat 0,70 lei la prețul fiecărui litru de carburant. O creștere de 20 de dolari ar însemna un leu în plus, iar în situația unei majorări de 30 de dolari pe baril, tarifele de la pompă ar putea să crească cu până la 2,5 lei.
Dumitru Chisățilă, șeful AEI, subliniază impactul sistemic al acestor evenimente: „Dacă ţiţeiul se stabilizează la 90–100 dolari, depăşirea pragului de 9–10 lei/litru devine realistă. Conflictul într-o regiune strategică energetică înseamnă cost distribuit global: consumatorii plătesc la pompă, companiile plătesc în costuri operaţionale, statele plătesc prin presiune pe buget şi inflaţie, băncile centrale plătesc prin amânarea relaxării monetare. Pentru România, vulnerabilitatea nu vine doar din importuri de petrol, ci din integrarea în economia europeană. Dacă Germania sau Italia încetinesc din cauza energiei scumpe, efectul ajunge rapid şi la Bucureşti.”
Evoluția situației depinde de gradul de escaladare a ostilităților. Analiza menționează trei scenarii posibile: o volatilitate ridicată urmată de stabilitate în cazul unei escaladări moderate, o inflație accelerată dacă tensiunile se prelungesc și prețul barilului depășește 100 de dolari, sau chiar o criză energetică mondială în cazul în care conflictul se extinde la nivel regional.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]