Toamna meteorologică 2025 va fi marcată de influența unui fenomen La Niña slab, care va afecta modelele climatice din emisfera nordică, în special Europa și America de Nord, anunță prognozele sezoniere finale. Această etapă prefigurează o perioadă inițial mai caldă în unele regiuni, urmată de o iarnă cu temperaturi mai scăzute și precipitații abundente, conform analizelor realizate de portalul specializat Severe Weather și modelelor meteorologice europene și nord-americane.
La Niña reprezintă faza rece a oscilației ENSO (El Niño-Southern Oscillation), caracterizată prin răcirea apelor de suprafață din regiunea centrală și estică a Oceanului Pacific tropical. Această răcire este generată de vânturile alizee estice, care împing apele calde spre vest, aducând la suprafață ape mai reci din adâncime. Chiar și în forma sa slabă, La Niña are un impact semnificativ asupra tiparelor meteorologice sezoniere la scară globală.
Conform principalelor modele meteorologice, ECMWF (European Centre for Medium-Range Weather Forecasts) și NMME (North American Multi-Model Ensemble), toamna anului 2025 va aduce în Europa următoarele tendințe:
Analiza datelor din ultimii 45 de ani indică un tipar specific pentru toamnele cu La Niña slabă, caracterizat printr-o perioadă de relativă stabilitate:
În schimb, iarna care urmează este asociată cu o inversare a acestor tendințe, manifestată prin:
În contextul acestor evoluții, meteorologii estimează că România va înregistra în toamna 2025 temperaturi ușor peste media multianuală, cu precipitații variabile – mai reduse în sud și normale în zonele centrale și nordice. Pentru iarna 2025-2026, există un potențial crescut pentru o perioadă mai rece decât în ultimii ani, cu episoade prelungite de ger și ninsori abundente.
Astfel, toamna ar putea reprezenta „liniștea dinaintea furtunii”, iar iarna următoare să fie mai severă, cu temperaturi scăzute și precipitații sub formă de zăpadă mai consistente. Este important de menționat că aceste prognoze sezoniere oferă tendințe generale și nu predicții exacte pentru anumite zile, iar monitorizarea continuă va fi esențială pentru actualizarea informațiilor pe măsură ce sezonul rece se apropie.
Europa se pregătește pentru o iarnă cu episoade de frig intens și ninsori neașteptate ca intensitate, în special în luna ianuarie, pe fondul unui La Niña slab și al unui vortex polar mai puțin puternic, care favorizează pătrunderea aerului rece arctic pe continent. Specialiștii anticipează un vortex polar mai slab decât normal la începutul sezonului, ceea ce crește probabilitatea apariției valurilor de frig și a ninsorilor.
Fenomenul La Niña, prin temperaturile scăzute ale apelor din Pacificul tropical, influențează configurația presiunilor atmosferice pe scară largă, facilitând astfel pătrunderea maselor de aer rece din nord. Deși se formează departe, impactul său se resimte global, modificând curenții atmosferici, explică surse de la Antena 3 CNN.
Vortexul polar, o zonă de aer rece care înconjoară Polul Nord, menține aerul rece blocat în regiunea arctică atunci când este puternic, rezultând ierni mai blânde în Europa. În schimb, când slăbește, jetul polar devine ondulat, permițând aerului arctic să coboare spre sud, generând astfel episoade de frig extrem.
Modelul european ECMWF indică pentru lunile decembrie-februarie o presiune atmosferică în scădere de la estul Canadei spre vestul Europei, în paralel cu o presiune ridicată în regiunile polare, semn al unui vortex polar slăbit. Aceasta ar putea conduce la o iarnă mai caldă decât media pe majoritatea continentului, cu excepția unor zone centrale unde temperaturile ar putea fi apropiate sau sub medie.
Precipitațiile vor fi mai abundente în nord-vestul Europei și în sud, iar în restul regiunilor valorile vor fi apropiate de normal. Deși media pe trei luni indică temperaturi ușor peste normal, ianuarie 2026 este considerată luna cu cel mai mare potențial pentru vreme rece în Europa.
În ceea ce privește zăpada, prognoza ECMWF sugerează cantități sub media multianuală pentru majoritatea Europei, cu excepția sudului Marii Britanii și anumitor regiuni din Scandinavia, unde ninsorile ar putea depăși media. Zonele centrale ale continentului ar putea înregistra episoade locale de ninsoare mai abundentă, chiar dacă media sezonului rămâne mai scăzută.
Climatologul Roxana Bojariu atrage atenția că toamna 2025 va fi caracterizată de temperaturi ridicate, prelungind astfel sezonul cald, fenomen frecvent în ultimii ani. Pentru prima parte a lunii septembrie, se estimează valori termice peste normalul perioadei. Totodată, în contextul încălzirii globale, este de așteptat să apară fenomene extreme și în această toamnă.
„Pe finalul lunii august vom avea temperaturi mai ridicate, deși episoadele de instabilitate sunt mai puțin probabile, luna august fiind statistic cea mai liniștită din an. Prima parte a lunii septembrie va avea caracteristici de vară, cu temperaturi peste medie, chiar dacă este prima lună de toamnă”, a explicat Bojariu pentru Gândul.
Climatologul subliniază că aceste prognoze pe termen lung trebuie actualizate pe măsură ce se apropie perioada de referință, întrucât toamna și primăvara sunt anotimpuri cu variabilitate naturală ridicată, iar semnalele predictive sunt mai slabe.
Potrivit Roxanei Bojariu, vara anului 2024 a fost cea mai caldă din înregistrările României, iar vara 2025 se situează, de asemenea, printre cele mai călduroase. Luna iunie 2025 a fost a doua cea mai călduroasă vară în România, iar luna iulie a ocupat locul cinci în clasament. În Europa, începutul de vară 2025 a fost cel mai cald din înregistrări pentru regiune.
„Valurile de căldură din ultima perioadă au fost intense și prelungite, favorizând incendiile de vegetație, cum s-a întâmplat recent în Franța, unde un incendiu sever, cel mai grav din 1947, a fost stăpânit, dar există riscul reaprinderii”, a precizat climatologul. De asemenea, incendii au fost semnalate și în Portugalia, Turcia, Grecia și România.
Roxana Bojariu avertizează că în anii următori vom asista la creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură, dar și la fenomene extreme precum furtuni severe, precipitații intense care pot genera inundații rapide, vânt puternic, grindină și chiar tornade.
„Ceea ce observăm acum este o prefață care ne îndeamnă să fim atenți la fenomenele extreme. Pe fondul încălzirii globale, toate aceste manifestări vor deveni mai severe, iar stratul de zăpadă va fi mai redus în anotimpul rece. Deși iernile vor fi în general mai blânde, nu pot fi excluse episoade cu condiții severe, dar pe perioade limitate”, a concluzionat Bojariu.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]