Vortexul polar se apropie de România:

Climatologii avertizează că sezonul rece 2025–2026 ar putea deveni unul dintre cele mai dure din ultimele decenii pentru Europa Centrală și de Est, România aflându-se direct în zona de risc. Cauza principală o reprezintă un vortex polar instabil, capabil să direcționeze spre latitudinile noastre valuri de aer arctic, viscol și ninsori abundente, cu episoade severe estimate pentru lunile ianuarie și februarie 2026.

Vortexul polar este o masă imensă de aer foarte rece care se rotește deasupra Arcticii, fiind menținută în mod obișnuit de un „inel” de vânturi puternice. Atunci când acest inel slăbește sau se fracturează, masele de aer polar coboară spre sud, afectând Europa, America de Nord sau Asia Centrală. Meteorologii monitorizează deja acest tipar, după ce primele semne de instabilitate au apărut încă din octombrie, aducând o răcire bruscă și ninsori timpurii la munte în România.

Dacă tendința actuală se menține, specialiștii anticipează o iarnă caracterizată de perioade lungi cu ger și fluctuații majore de temperatură. Aceste alternanțe pot duce la treceri bruște de la zile cu 10–12°C la nopți cu temperaturi de până la –20°C, valori comparabile cu iernile grele din anii ’80–’90, punând presiune pe infrastructură și rețelele de utilități.

Experții explică faptul că schimbările climatice și încălzirea globală pot favoriza, în mod paradoxal, perioade de frig extrem. Topirea accelerată a gheții din Arctica poate slăbi curenții care stabilizează circulația atmosferică, permițând aerului rece să „evadeze” spre sud. Meteorologii europeni subliniază că aceste episoade de ger nu contrazic tendința generală de încălzire, ci pot coexista cu aceasta.

Analizele recente sugerează o deplasare a nucleului rece spre sud-estul continentului, cu posibile efecte încă din a doua jumătate a lunii noiembrie. Sunt prognozate ninsori consistente la altitudini mari și precipitații mixte la câmpie, inclusiv în zona Bucureștiului. În acest scenariu, luna decembrie ar putea înregistra temperaturi sub media multianuală, iar începutul anului 2026 ar aduce vârful sezonului rece.

Totuși, reprezentanții Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) îndeamnă la prudență privind scenariile extreme. Florinela Georgescu, director de prognoze în cadrul ANM, a precizat că modelările climatice europene indică, momentan, o iarnă cu temperaturi ușor peste normal și precipitații apropiate de medie, deși acest lucru nu exclude apariția unor episoade scurte, dar intense, de frig.

Elena Mateescu, directorul general al ANM, a completat că un vortex polar mai activ poate produce răciri notabile. Aceasta a subliniat că, deși o iarnă obișnuită în România implică oricum viscol și temperaturi negative, o intensificare a vortexului ar putea amplifica aceste fenomene în numeroase regiuni.

Pentru perioada imediat următoare, respectiv finalul lunii octombrie și începutul lui noiembrie, meteorologii estimează valori termice apropiate de mediile perioadei, cu maxime între 10 și 17°C și minime între –1 și 10°C. La munte, vântul va sufla cu putere, atingând viteze de 70–90 km/h, iar ninsorile nu sunt excluse la altitudini mari.

Autoritățile și populația sunt sfătuite să se pregătească pentru variabilitatea vremii. Recomandările includ echiparea corespunzătoare a autovehiculelor pentru iarnă, verificarea instalațiilor de încălzire și adaptarea planurilor de deplasare în funcție de avertizările meteo privind viscolul sau ninsorile.