Vortexul polar începe să se organizeze deasupra regiunii arctice, odată cu răcirea rapidă a stratosferei din emisfera nordică.
Fenomenul este normal pentru această perioadă a anului și apare în fiecare toamnă, însă evoluția lui din lunile următoare poate influența circulația atmosferică din timpul iernii.
Unele prognoze sezoniere indică posibilitatea unei slăbiri a vortexului polar în partea de mijloc a iernii 2026–2027, dar este mult prea devreme pentru a spune dacă România va avea parte de o iarnă foarte rece sau de episoade prelungite de ger.
În timpul toamnei, stratosfera de deasupra regiunii arctice se răcește rapid.
Această răcire favorizează scăderea presiunii și formarea unei circulații puternice în jurul Polului Nord, cunoscută drept vortex polar.
Datele din a doua jumătate a lunii septembrie arată că această structură este deja în dezvoltare și că se poate consolida în săptămânile următoare.
Atunci când vortexul polar este puternic și compact, aerul foarte rece tinde să rămână concentrat în apropierea regiunilor arctice.
Dacă vortexul slăbește sau este perturbat, circulația atmosferică se poate modifica, iar mase de aer rece pot coborî către latitudini mai joase.
Acest mecanism poate favoriza episoade reci în Europa, însă nu înseamnă automat că România va fi afectată de fiecare asemenea situație.
Direcția maselor de aer depinde de configurația atmosferică din momentul respectiv și nu poate fi stabilită cu precizie cu luni înainte.
Unele prognoze pe termen lung indică un semnal de slăbire a circulației stratosferice în partea de mijloc sau de final a iernii.
Acest lucru ar putea crește riscul unor perturbări ale vortexului polar, inclusiv al unui episod de încălzire stratosferică.
Totuși, specialiștii subliniază că un asemenea fenomen nu poate fi prognozat cu precizie de acum pentru o anumită săptămână din iarnă.
Un alt factor important este El Niño.
NOAA a anunțat în septembrie 2026 că fenomenul este în intensificare și că există o probabilitate de peste 90% să devină foarte puternic în timpul toamnei și iernii 2026–2027.
El Niño poate influența circulația atmosferică globală și poate modifica probabilitatea anumitor tipare meteorologice.
În Europa, însă, legătura este mai complexă decât în America de Nord, iar un El Niño puternic nu înseamnă automat o iarnă rece sau cu multă zăpadă în România.
Prognozele sezoniere ECMWF se întind pe mai multe luni, însă sunt concepute pentru a indica tendințe precum temperaturi peste sau sub normal și probabilități de precipitații.
Ele nu reprezintă prognoze meteo zilnice și nu pot stabili acum că România va avea episoade de ger sau ninsoare până la jumătatea lunii aprilie.
ECMWF precizează că, la astfel de intervale, prognozele oferă în principal anomalii și probabilități față de media climatică.
Dacă vortexul polar va slăbi semnificativ în timpul iernii, România ar putea fi afectată de unul sau mai multe episoade de aer rece, în funcție de poziția sistemelor atmosferice din Europa.
În anumite situații, pătrunderea aerului rece din nord sau nord-est, combinată cu umezeală din zona Mediteranei, poate favoriza ninsori și viscol.
Acesta este însă doar unul dintre scenariile posibile pentru iarna 2026–2027.
În septembrie, semnalele privind evoluția vortexului polar și influența El Niño oferă doar primele indicii despre sezonul rece.
Prognozele vor deveni mai relevante pe măsură ce ne apropiem de lunile de iarnă și vor putea arăta mai clar dacă există probabilități crescute pentru perioade reci sau pentru temperaturi peste normal în România.
Deocamdată, existența unui vortex polar în formare nu înseamnă automat o iarnă extremă, iar scenariile care vorbesc despre ger continuu până în aprilie trebuie tratate cu prudență.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]