În a doua zi de Rusalii, sărbătoarea este dedicată Sfântului Duh, cunoscută în calendarul ortodox ca „Lunea Sfântului Duh”, deși în calendarul românesc poartă denumirea de Sfânta Treime, influențată de tradiția catolică. Această zi este marcată de numeroase obiceiuri și superstiții răspândite în întreaga țară, pe care credincioșii încă le respectă cu strictețe.
Semnificația zilei și obiceiurile religioase
În această zi, creștinii ortodocși participă la slujbe în biserică, după care se retrag la casele lor pentru odihnă. Este o zi în care munca este strict interzisă, inclusiv spălatul rufelor, coptul sau lucrul în gospodărie și la câmp. Conform tradiției, cei care muncesc această zi nu vor avea parte de roade bogate în anul următor.
Tradiții și superstiții locale
În unele regiuni, în special în zona Brașovului, există credința că bolnavii pot fi vindecați prin intermediul călușarilor. Aceștia vizitează casele persoanelor bolnave sau în vârstă și dansează pentru a alunga duhurile rele, bolile și blestemele. Bolnavii sunt scoși în curte și așezați cu fața spre răsărit, în așteptarea călușarilor.
De asemenea, se crede că în această zi trebuie evitate certurile și duşmăniile, deoarece acestea pot atrage furia Ielelor, ființe mitologice care pedepsesc prin blesteme. Noaptea de Rusalii nu trebuie să te prindă în locuri precum răscrucile de drumuri, marginea pădurilor, munții sau malurile apelor.
Rusaliile sunt considerate „zânele apelor”, iar tradiția interzice scăldatul sau băile în această zi. Nerespectarea acestor obiceiuri poate atrage asupra persoanelor blesteme care duc la necazuri, boli și conflicte pe tot parcursul anului.
