Înălțarea Domnului, sărbătorită la 40 de zile după Paște, este una dintre cele mai importante zile creștine, marcată în 2025 pe 29 mai, în calendarul ortodox, cu cruce roșie. Această zi comemorează momentul în care Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri în fața apostolilor, după Înviere, și este însoțită de numeroase tradiții, obiceiuri și interdicții transmise din generație în generație.
Semnificația religioasă a Înălțării Domnului
Potrivit Noului Testament, la 40 de zile după Înviere, Iisus s-a arătat pentru ultima oară ucenicilor săi și s-a înălțat la ceruri de pe Muntele Măslinilor. Acest moment este considerat un pas esențial în planul mântuirii, marcând trecerea lui Hristos din lumea pământească în cea cerească, conform doctrinei Bisericii Ortodoxe.
În România, Înălțarea Domnului este și Ziua Eroilor, prilej cu care se comemorează soldații căzuți în luptă pentru țară. În toate bisericile se oficiază slujbe speciale, iar la monumentele eroilor sunt depuse coroane de flori ca semn de respect și recunoștință.
Tradiții și obiceiuri populare de Înălțarea Domnului
În tradiția populară românească, această sărbătoare este însoțită de obiceiuri vechi care reflectă credințele și spiritualitatea comunităților rurale. Printre acestea se numără:
- Culesul plantelor de leac: În această zi, oamenii merg în natură pentru a aduna plante precum leuștean, pătlagină sau mărar, considerate sfinte și cu puteri tămăduitoare. Aceste plante sunt folosite în ceaiuri și descântece.
- Ofrande pentru sufletele morților: Gospodinele pregătesc colaci, ouă roșii și lapte, pe care le dau de pomană în amintirea celor trecuți în lumea cealaltă, simbolizând continuitatea vieții și speranța mântuirii.
- Purtați frunze de nuc sau leuștean la brâu: Acestea sunt considerate protectoare împotriva spiritelor rele și a bolilor specifice acestei perioade.
Interdicții specifice zilei de Înălțarea Domnului
Fiind o zi sfântă, Înălțarea Domnului impune respectarea unor restricții, mai ales în mediul rural:
- Este interzisă munca: Nu se lucrează în gospodărie sau pe câmp, deoarece se crede că munca în această zi aduce necazuri și secetă, iar cine nu respectă riscă să piardă roadele muncii sale.
- Nu se spală și nu se face curățenie: Activitățile casnice sunt oprite, ca semn de respect pentru sărbătoare și pentru momentul spiritual pe care îl simbolizează.
- Nu se ceartă și nu se poartă ură: Înălțarea este o zi a iertării și a înălțării sufletești, motiv pentru care oamenii sunt încurajați să își împace dușmanii și să evite conflictele.
- Nu se sacrifică animale: Se consideră că vărsarea sângelui în această zi aduce ghinion și întrerupe binecuvântarea perioadei pascale.
Superstiții și credințe populare legate de vreme
În unele regiuni ale țării, se crede că vremea de Înălțare prefigurează condițiile meteorologice ale verii. Astfel, dacă plouă în această zi, vara va fi bogată în recolte, iar dacă cerul este senin, urmează o vară secetoasă.
O altă credință populară afirmă că sufletele celor care mor între Paște și Înălțare ajung direct în Rai, deoarece „porțile cerului sunt deschise” în această perioadă.
Înălțarea Domnului rămâne așadar o sărbătoare plină de simboluri religioase și tradiționale, care reflectă legătura profundă a românilor cu valorile creștine și cu natura. Respectarea obiceiurilor și interdicțiilor din această zi este o modalitate de a păstra identitatea spirituală și culturală a comunităților.
